În urmă cu două decenii, ideea că neanderthalienii erau creaturi primitive, care se comportau mai mult ca alți hominizi decât Homo sapiens, era considerată o certitudine în calea evoluției umane.

Allan HendersonCC BY 2.0 DEED

Cu toate acestea, secvențierea genomului neanderthalienilor și descoperirile mai recente arată că aceștia erau, de fapt, oameni foarte asemănători: pe lângă istoria îndelungată de împerechere și reproducere între Homo sapiens și neanderthalieni de-a lungul a mii de ani, rămășițele acestei specii umane arată că aceștia au dezvoltat arme pentru a vâna pe distanțe lungi, au realizat picturi rupestre și chiar și-au îngropat morții.

Cu toate acestea, calea evoluției a luat o turnură decisivă în urmă cu 40.000 de ani, când neanderthalienii au dispărut în circumstanțe care nu sunt încă pe deplin clare, în timp ce Homo sapiens și-a confirmat expansiunea în Eurasia și în restul lumii.

Noi cercetări sugerează că, printre toți factorii care au contribuit la consolidarea lui Homo sapiens, un grup de 267 de gene responsabile de creativitatea umană a jucat un rol crucial în supraviețuirea speciei noastre.

Cercetările efectuate în comun de Universitatea din Granada, Muzeul American de Istorie Naturală și Universitatea Washington din St. Louis au descoperit un grup de 267 de gene prezente la Homo sapiens și absente atât la neanderthalieni, cât și la cimpanzei, care formează o rețea cerebrală complexă responsabilă de controlul unor abilități unice, cum ar fi creativitatea, conștiința de sine și comportamentul cooperant.

Studiul publicat în Nature Molecular Psychiatry a constatat că aceste gene se găsesc în regiuni ale creierului legate de creativitate și sănătate, două trăsături care au influențat abilitățile cognitive care, la rândul lor, au oferit speciei noastre avantaje unice pentru a-și asigura supraviețuirea.

Odată cu creșterea creativității, a apărut dezvoltarea tehnologică, care a dus la crearea de instrumente și la dezvoltarea de noi alternative pentru rezolvarea problemelor. Această capacitate, combinată cu cooperarea între indivizi și altruismul, a stimulat gândirea critică, un pilon care a permis rezolvarea conflictelor și flexibilitatea comportamentală fără a pune în pericol bunăstarea colectivității.

În cele din urmă, acest nou set de aptitudini a făcut ca specia noastră „să trăiască mai mult timp, datorită unei rezistențe mai mari la îmbătrânire, leziuni și boli decât homininii dispăruți în prezent”, explică autorii studiului.

MUSE CC BY-SA 3.0

Descoperirea se adaugă la diferitele abordări care încearcă să explice dezvoltarea capacității cognitive a lui Homo sapiens și, în același timp, speculează asupra posibilității ca expansiunea lor în Eurasia să fi cauzat dispariția neanderthalienilor.

Neanderthal-Museum, MettmannCC BY-SA 4.0

Citește și: Homo heidelbergensis: O specie misterioasă de om preistoric, descoperită într-o peșteră din Polonia