Apeductul din Segovia, una dintre cele mai impresionante lucrări ale ingineriei romane

Una dintre cele mai impresionante lucrări ale ingineriei romane este apeductul din Segovia, Spania. Este simbolul orașului, construit cu aproape 2.000 de ani în urmă, și despre care există legende precum și multă istorie.

Situat în centrul orașului, apeductul a fost construit pentru a transporta apa din Sierra de Guadarrama către orașul Segovia. Numele său provine din unirea a două cuvinte latinești: aqua (apă) și ducere (a conduce). Înainte de a construi un apeduct, inginerii romani trebuiau să efectueze un studiu detaliat al terenului, al denivelărilor sale și al posibilităților de curgere ulterioară a apei.

wikipedia.org

Urmele lăsate de romani în Peninsula Iberică sub formă de monumente sunt foarte numeroase, dar apeductul din Segovia este unul dintre cele mai spectaculoase. Această lucrare monumentală a ingineriei romane are 167 de arcuri. Cu o înălțime de aproape 30 de metri, a fost un instrument esențial pentru transportul apei pe o distanță de 16.222 de metri, profitând de denivelările terenului și aprovizionând locuitorii din Segovia.

David Corral Gadea

Cu Plaza del Azoguejo în stânga și Plaza de la Artillería în dreapta, apeductul pare să împartă orașul în două. Cu toate acestea, construcția monumentală coexistă armonios cu restul arhitecturii orașului, care include Catedrala Segovia, zidurile orașului și fortăreața Alcázar. În piața Plaza Mayor din apropiere se află rămășițele unuia dintre desecatoarele din epoca romană, care erau folosite pentru a îndepărta impuritățile din apă.

Un sistem complex de distribuție

Manuel González Olaechea 

Construcția este împărțită în trei părți distincte. Zona extraurbană, de unde era colectată apa, zona periurbană, tronsonul de apeduct care transporta apa, și zona urbană, unde apa era nu doar transportată, ci și distribuită la destinație. Traseul intravilan a dezvoltat un sistem sofisticat de distribuție prin intermediul unor canale speciale, care la rândul lor erau subdivizate pentru a alimenta fântânile și bazinele caselor.

 Hasmik Ghazaryan Olson

Apeductul a devenit un simbol al perioadei de splendoare a Imperiului Roman, un exemplu al marilor abilități inginerești ale acestei civilizații. Această creștere a fost posibilă datorită cuceririlor lui Traian în Dacia și Mesopotamia și stabilizării frontierelor în estul îndepărtat al Imperiului.

wikipedia.org

Apeductul din Segovia era format din cel puțin 15 kilometri de canalizare subterană, între captarea apei de la poalele munților Sierra de Guadarrama și suburbia orașului roman, unde canalul ieșea peste arcade, pe o distanță de aproape 800 de metri. Nu numai apa provenea din Sierra, ci și materialele de construcție: blocurile de granit folosite pentru construirea apeductului proveneau din Sierra de Guadarrama.

Echilibrul forțelor și greutăților

Bernard Gagnon

Apeductul din Segovia este format din 120 de piloni care susțin 167 de arcuri, realizate din pietre sculptate în formă de dreptunghi și îmbinate fără mortar. Blocuri de granit suprapuse, fără mortar sau alte elemente de legătură, alcătuiesc acest sistem de alimentare cu apă care se păstrează intact de pe vremea romanilor.

Există chiar și o legendă celebră despre acest apeduct.

Legenda spune că o fată care căra apă oamenilor, sătulă de atâta muncă, a făcut un pact cu Diavolul: dacă făcea ca apa să ajungă la casa fetei înainte de răsărit, Diavolul îi lua sufletul. Ea a muncit din greu și repede, dar o furtună teribilă s-a abătut asupra orașului în acea noapte și când a cântat cocoșul a mai rămas doar o singură piatră de pus. Diavolul  a luat sufletul fetei, dar locuitorii din Segovia câștigaseră un apeduct. Se spune că încă se mai pot vedea găurile copitelor diavolului în bucățile de piatră sau poate găurile în care au fost puse schelele pentru construirea acestei minunății.

vicente jesús diaz

Există chiar și un canal, în partea superioară a apeductului, prin care curge apa prin oraș. Apa era preluată de la un baraj de pe râul Frío, la baza Sierra de Guadarrama. După ce traversa secțiunea extraurbană, ajungea la Segovia, profitând de diferitele înălțimi ale terenului.

McPolu

Noua datare a apeductul din Segovia, declarat în 1985 ca sit al Patrimoniului Mondial, de UNESCO, a fost posibilă datorită analizei rămășițelor arheologice rezultate în urma unei săpături efectuate în 1998. Materialele de construcție găsite la baza pilonilor care susțin apeductul datează de la începutul secolului al II-lea d.Hr., în timp ce până acum era datat de obicei în secolul I d.Hr.

Multă vreme s-a crezut că apeductul a fost construit în ultima parte a domniei lui Traian, care a rămas la putere până în anul 117 d.Hr.

Bernard Gagnon, CC BY-SA 3.0

Dar, după mai multe cercetări, se consideră că este mai probabil ca lucrările să fi început în timpul lui Hadrian, între anii 112 și 116.
Materialele care susțin această nouă datare sunt ceramica terra sigillata, care a fost recuperată din gropile stâlpilor care susțin arcadele. Unul dintre obiectele cheie găsite, care susține această ipoteză, este o monedă romană, mai exact un sesterțiu al lui Traian, care trebuie să fi fost bătut între anii 112-116. Prin urmare, lucrările de construcție a apeductului trebuie să fi început după baterea acestei monede.

Citește și: Apeductele Cantalloc: Sistemul hidraulic sofisticat al civilizației Nazca