Ana Aslan rămâne una dintre cele mai remarcabile personalități din istoria medicinei românești și mondiale. Renumită pentru cercetările sale în domeniul gerontologiei, adică știința care studiază îmbătrânirea și procesele asociate acesteia, Aslan a contribuit în mod original la cercetările îmbătrânirii celulare și moleculare.

Cunoscută drept creatoarea „Gerovitalului” și „Aslavitalului”, două preparate farmaceutice cu efecte benefice asupra procesului de îmbătrânire, Ana Aslan a devenit o figură respectată atât în țară, cât și pe plan internațional. De-a lungul vieții, Aslan a demonstrat că îmbătrânirea poate fi încetinită, iar vârsta nu trebuie să fie un obstacol pentru o viață activă și sănătoasă.

Tinerețea și formarea profesională

Ana Aslan s-a născut în data de 1 ianuarie 1897 în Brăila, într-o familie de origine armeană. Tatăl său, un avocat cunoscut, a avut o influență decisivă asupra ei, încurajându-i curiozitatea și spiritul autodidact. Încă de mică, Aslan a manifestat o pasiune pentru științele naturii, în special biologia, și și-a dorit să devină medic, într-o perioadă în care puține femei aveau acces la o carieră în medicină.

Ana Aslan și-a început educația la Colegiul Romașcanu din Brăila. La vârsta de 13 ani, și-a pierdut tatăl, moment care a determinat familia să se mute în București. În 1915, Ana a absolvit Școala Centrală din București. La 16 ani, tânăra visa să devină pilot și chiar a avut ocazia să zboare cu un avion de tip Bristol-Coandă. Cu toate acestea, a decis în cele din urmă să urmeze o carieră în medicină. Înfruntând opoziția mamei sale, a recurs la o grevă a foamei pentru a-și susține dorința și s-a înscris la Facultatea de Medicină din București, urmărindu-și visul de a deveni doctor.

Un aspect important al tinereții sale a fost participarea activă la efortul de război din timpul Primului Război Mondial, când, ca tânără studentă la medicină, a îngrijit soldați răniți în spitalele de campanie din jurul Iașului.

După ce s-a întors în București, în 1919, a început să colaboreze cu renumitul neurolog Gheorghe Marinescu, contribuind la cercetări medicale și acumulând experiență sub îndrumarea acestuia.

Ana Aslan a absolvit Facultatea de Medicină în 1922 și a început să lucreze în cadrul mai multor spitale (la Filantropia, Institutul Clinico-Medical al Facultății de Medicină din București, Clinica Medicală din Timișoarași la Spitalul CFR din București). De-a lungul anilor, și-a concentrat atenția asupra cardiologiei și fiziologiei, două domenii în care și-a făcut un nume în comunitatea medicală. Însă, adevărata sa chemare avea să se manifeste mai târziu, când s-a dedicat în întregime studiului îmbătrânirii.


Citește și:  Povestea Mariei Cuțarida-Crătunescu, prima femeie medic din România


Cariera în gerontologie

Cea mai semnificativă etapă a carierei Anei Aslan a început după cel de-al Doilea Război Mondial, când a fost numită în 1949 director al Institutului de Geriatrie din București, instituție pe care a fondat-o și care avea să devină una dintre cele mai importante centre de cercetare în domeniul gerontologiei din lume. Institutul este considerat primul de acest fel la nivel mondial și a fost dedicat exclusiv cercetării și tratamentelor împotriva îmbătrânirii.

Gerovitalul și recunoașterea internațională

wikipedia.org CC0

Cea mai cunoscută realizare a Anei Aslan este Gerovital H3, un medicament pe bază de procaine, pe care l-a dezvoltat în anii 1950. Aslan a descoperit că procaina, cunoscută anterior ca anestezic local, are și efecte de întinerire și regenerare celulară. După ani de cercetare și teste clinice, Gerovital H3 a fost prezentat lumii medicale internaționale și a devenit primul tratament anti-îmbătrânire recunoscut pe scară largă.

Gerovital H3 a câștigat rapid popularitate în întreaga lume, fiind folosit de personalități de renume, inclusiv de lideri politici, celebrități și oameni de afaceri. Printre utilizatorii celebri ai Gerovitalului se numără oameni precum John F. Kennedy, Charlie Chaplin, Salvador Dalí și Marlene Dietrich. Aceștia au fost atrași de promisiunea prelungirii tinereții și a vitalității oferite de tratamentul revoluționar dezvoltat de Ana Aslan.

În 1980, în colaborare cu farmacista Elena Polovrăgeanu, Aslan a creat un alt preparat, Aslavital, o formulă care avea rolul de a spori efectele Gerovitalului și de a proteja organismul împotriva stresului oxidativ și a factorilor de mediu. Ambele produse au fost considerate revoluționare în domeniul medicinei anti-îmbătrânire, iar Aslan a fost recunoscută drept pionier în gerontologie.

Institutul Național de Gerontologie și Geriatrie „Ana Aslan”

Fotoburo De Boer

Pe lângă succesul obținut cu Gerovital și Aslavital, Ana Aslan a fondat și dezvoltat Institutul Național de Gerontologie și Geriatrie „Ana Aslan” din București. Acesta a devenit rapid un centru de excelență în cercetarea procesului de îmbătrânire și în tratamentul bolilor asociate vârstei. Pacienți din întreaga lume veneau la acest institut pentru a urma tratamentele bazate pe Gerovital, iar numele Anei Aslan a devenit sinonim cu longevitatea și prevenirea îmbătrânirii premature.

Institutul a jucat un rol esențial în consolidarea României ca lider mondial în cercetarea îmbătrânirii, fiind implicat în studii clinice, cercetare de bază și tratamente inovatoare. Aslan a promovat importanța prevenirii bolilor asociate îmbătrânirii și a considerat că bătrânețea poate fi un proces controlat și gestionat cu ajutorul științei moderne.

De-a lungul vieții sale, Ana Aslan a primit numeroase premii și distincții, fiind aleasă membră a Academiei Române, în anul 1974.

De-a lungul timpului, Ana Aslan și metodele sale au fost uneori supuse criticilor. Unii sceptici au contestat eficacitatea Gerovitalului, considerând că rezultatele pozitive sunt mai mult legate de efectul placebo sau de îngrijirea generală oferită pacienților în cadrul Institutului de Geriatrie. Cu toate acestea, mii de oameni din întreaga lume au continuat să folosească Gerovital și să raporteze rezultate benefice, iar faima lui Aslan a continuat să crească.

În ciuda controverselor, studiile clinice și recunoașterea internațională a impactului Gerovitalului și Aslavitalului au contribuit la consolidarea reputației Anei Aslan ca pionier în gerontologie. Faptul că atât de multe personalități internaționale au utilizat tratamentele sale a adus și mai multă validare contribuțiilor sale.

Ana Aslan a murit în data de 20 mai 1988, lăsând în urmă o moștenire semnificativă în domeniul gerontologiei. Contribuțiile sale au deschis noi orizonturi în înțelegerea și tratarea îmbătrânirii, iar descoperirile sale au influențat profund domeniul medicinei anti-îmbătrânire. Institutul pe care l-a fondat continuă să funcționeze și astăzi, fiind un centru de referință pentru cercetarea în domeniul geriatriei și gerontologiei.


Citește și: Elisa Leonida Zamfirescu: Prima femeie inginer din România