9 românce care au schimbat lumea

Ne mândrim deseori cu faptul că româncele sunt printre cele mai frumoase femei din lume. Acesta este un adevăr care nu poate fi contestat şi este un motiv de mândrie naţională. Totuşi, nu doar frumuseţea caracterizează o femeie. Sunt românce care au reuşit să se impună şi chiar să schimbe lumea, mai mult decât mulţi dintre bărbaţi.

Ne mândrim cu ele fiindcă au purtat cu cinste imaginea țării noastre peste hotare și au influențat generații de-a rândul prin performanțele lor.

Contribuția româncelor la dezvoltarea umanității este fără tăgadă. Iată câteva dintre numele pe care le-a dat România și care au scris o parte importantă din istoria lumii. Unele sunt cunoscute, însă multe dintre acestea sunt mai puțin știute de către publicul larg.

Maria Virginia Andreescu Haret (1894-1962), prima femeie arhitect din lume

Nepoata pictorului Ion Andreescu, Maria, a fost prima femeie din lume care a ajuns la gradul de arhitect inspector general. La 18 ani, a intrat prima la Școala Superioară de Arhitectură. Între cele două războaie mondiale, a reprezentat România la congresele internaționale de arhitectură. Dintre proiectele sale fac parte clădirea Colegiului Dimitrie Cantemir (București), Colegiul Gheorghe Șincai, latura administrativă a Aeroportului Băneasa, Biserica ortodoxă Ghencea și numeroase blocuri de pe calea Victoriei.

Citește și: Invenții românești care au schimbat istoria

Smaranda Brăescu (1897-1948), prima femeie parașutist cu brevet din România

Smaranda Brăescu este prima femeie parașutist cu brevet din România, campioană europeană la parașutism (1931) și campioană mondială (în 1932, cu recordul de 7200 m la Sacramento, SUA).

Între anii 1924-1928 a absolvit cursurile Academiei de Belle Arte din București, secția de Artă Decorativă și Ceramică, iar la 5 iulie 1928 a executat primul salt cu parașuta, de la înălțimea de 600 de metri.

La 2 octombrie 1931 câștigă titlul european la parașutism, în urma unui salt de la înălțimea de 6.000 de metri, depășind și recordul american de 5.384 metri. În urma acestui succes a fost decorată cu Ordinul Virtutea Aeronautică – clasa Crucea de Aur.

Proprietară a două avioane, un biplan de tip Pevuez și un bimotor de tip Milles Hawk, cu cel de-al doilea, în 1932 a stabilit primul record de traversare a Mării Mediterane în 6 ore și 10 minute, străbătând distanța de 1100 km, între Roma și Tripoli. În acealași an 1932, la 19 mai, devine campioană mondială la parașutism, în urma unui salt realizat cu o parașută de construcție românească, de la înălțimea de 7400 de metri, cu durata de 25 de minute, acest record fiind depășit cu doar câțiva metri, abia peste 20 de ani. Recordul său a fost omologat de aeroclubul din Washington. Recordul precedent, deținut de un american, fusese de 7.233 de metri.

Ana Aslan (1897-1988), savanta care a învins bătrânețea

În ianuarie 1952, medicul Ana Aslan înființa primul institut de geriatrie din lume, care în prezent îi poartă numele. Este anul în care a inventat formula Gerovital H3, brevetată în 30 de țări. Produsele sale au ajuns cunoscute în întreaga lume, fiind folosite și de Charles de Gaulle, J. F. Kennedy, Indira Gandhi, Tito, Marlene Dietrich, Charlie Chaplin și Salvador Dali. Un lucru mai puțin știut este că, deși pasionată de aviație, alege medicina și intră în greva foamei pentru a-și convinge familia să o lase să se înscrie la facultate.

Citește și: 9 drumuri de vis în România pe care să le parcurgi cu mașina

Cecilia Cuțescu-Storck (1879-1969), prima femeie profesor din Europa

Cecilia Cuțescu-Storck s-a născut la Vâlcea, fiind adoptată de bunicii materni de la care ia numele de familie. Ei o duc la București, unde urmează Școala Centrală de Fete. Pasionată de mică de artă, se ascunde în timpul orelor pentru a picta. La terminarea școlii, familia Cuțescu cere sfatul renumitului pictor polonez Ajdukiewicz, care îi confirmă talentul. Studiază la München, apoi la Paris, perioadă în care are numeroase expoziții atât în țară, cât și în Franța. În 1916, înființează „Asociația femeilor pictore și sculptore”. În același an, devine profesor la Academia de Arte Frumoase din București, fiind prima femeie din Europa profesor la o universitate din domeniul artelor.

Vera Atkins (1908-2000), prima femeie spion

A fost una dintre figurile importante ale serviciilor speciale britanice, cea mai importantă femeie spion din al Doilea Război Mondial. S-a născut în Galați și a emigrat în Marea Britanie în 1933. A studiat la Paris, iar la întoarcerea în Anglia se alătură Serviciului de Operațiuni Speciale înființat de Churchill, unde conduce numeroase misiuni sensibile, printre care recrutarea și plasarea de femei spion. S-a spus despre ea că are o inteligență feroce, comportament dintr-o bucată și abilități de informator excepționale. S-a retras în 1947, într-un sat din Anglia, și a murit la 93 de ani.

Irina Burnaia (1909-1997), prima femeie care a survolat Carpaţii

Teleormăneanca Irina Burnaia a doborât recorduri într-un domeniu care părea că aparține bărbaţilor. Ea este prima femeie care a efectuat un zbor peste Munții Carpaţi, prima femeie pilot acrobat din România care a participat la mitinguri naţionale şi internaţionale şi prima care a îndrăznit să efectueze raiduri intercontinentale. A fost instruită în tainele aviației de pilotul Petre Ivanovici și a obținut în 1933 brevetutul gradele I şi II pentru avioanele de turism. După instaurarea regimului comunist, părăseşte ţara, stabilindu-se la Geneva.

Sarmiza Bilcescu (1867-1935), prima avocată din Europa

A fost prima femeie avocat din Europa și prima din lume care a obţinut doctoratul în drept, la Universitatea Sorbona. Tatăl său, boierul Dumitru Bilcescu, și-ar fi dorit un băiat, însă ea a ținut să depășească prejudecățile vremurilor, ajungând la performanțe de neimaginat pentru o femeie. Astfel, a mers la Paris pentru a studia dreptul. Chiar și francezilor li s-a părut curios că o femeie dorește să urmeze o carieră juridică. A trecut cu brio examenul de doctorat și i-a impresionat nu doar pe reticenții profesori francezi, ci a fost lăudată de întreaga presă internațională.

Citește și: Cea mai pură apă de pe planetă se găsește în România

Florica Maria Sas (1841-1916), prima femeie explorator

Florica Maria Sas s-a născut la Aiud, pe atunci în Imperiul austroungar, și istoria o consemnează ca Lady Florence Baker. La șapte ani a rămas orfană, asistând la uciderea familiei sale. A fost adoptată de o familie de negustori și vândută la 17 ani într-o piață de sclavi. Ajunge într-un harem, unde un englez, Samuel Baker, se îndrăgostește de ea și o cumpără. Împreună merg în numeroase călătorii, pe care ea le organizează logistic. Îi este de ajutor soțului și pentru cunoștințele în domeniul medical, precum și prin cele șapte limbi străine pe care le cunoaște. Cuplul descoperă Lacul Albert din Africa, performanță care o face acceptată în high-life-ul londonez al vremii.

Sofia Ionescu-Ogrezeanu (1920 – 2008), prima femeie neurochirurg din lume

Supranumită “doamna neurochirurgiei româneşti”, Sofia Ionescu-Ogrezeanu a devenit prima femeie neurochirurg din lume după o operaţie făcută în Al Doilea Război Mondial, recunoscută ca premieră mondială de Congresul Mondial al Femeilor Neurochirurg din 2005. La 17 septembrie 2005 la Congresul Mondial de Neurochirurgie din Maroc (Marakesh) a fost atestat faptul că doamna doctor Sofia Ionescu este prima femeie neurochirurg din lume.

www.femeia.ro