9 gesturi comune și originea lor surprinzătoare
Oamenii interacționează inclusiv folosindu-se de gesturi, unele vechi de când lumea, însă ale căror origini sunt astăzi aproape necunoscute.
Specialiștii susțin că limbajul nonverbal reprezintă 90% din ceea ce se numește comunicare. Limbajul corpului poate exprima oboseală, frică, anxietate, mulțumire, etc. Uneori, nici nu este nevoie să scoți un cuvânt pentru a transmite ceva interlocutorului.
Însă, te-ai întrebat vreodată care este originea unor gesturi pe care mulți dintre noi poate le facem zilnic?
Ei bine, pentru a îți veni în ajutor, ți-am întocmit o listă care include unele dintre cele mai populare gesturi și originea lor!
Salutul cu două degete ținute în V – în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial (mai precis în 1941), un politician belgian, într-o emisiune BBC, a cerut oamenilor să folosească acest salut pentru victorie și libertate, ca un simbol al rezistenței.
British GovernmentWikimediaIwan Novirion at Indonesian Wikipedia
Semnul V sau semnul Victoriei este unul dintre cele mai frecvente gesturi. Deși, în general, folosim semnul pentru a desemna victoria sau pacea, semnul are semnificații diferite în funcție de cultură și de momentul în care este folosit. De exemplu, în unele țări, în primul rând națiunile din Commonwealth, acest semn este considerat un gest ofensator. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, a fost folosit pentru a simboliza libertatea. Mai târziu, în unele țări precum Japonia, semnul a fost de asemenea folosit ca un gest normal pentru cei care apăreau în fotografii.
Prima dată, însă, se pare că acest gest a fost utilizat în 1415, de către arcașii britanici care au câștigat Bătălia de la Agincourt. Arcașii francezi îi amenințaseră pe cei britanici ca le vor tăia cele două degete cu care de regulă este ținută săgeata înainte de tragere. Însă, după bătălie, britanicii au ridicat aceste degete pentru a le demonstra francezilor că ele sunt intacte.
Semnul degetului mijlociu își are originea în Roma Antică și în Grecia, unde oamenii credeau că acest deget se aseamănă cu organul de reproducere al bărbaților și a fost folosit ca mijloc de a insulta receptorul.
Unul dintre cele mai populare gesturi folosite de unii oameni este cel al degetul mijlociu. În cele mai multe culturi, acesta este utilizat ca o modalitate de a afișa dispreț.
Strângerea de mână a fost folosită în Grecia Antică pentru ca oamenii să se asigure că persoana pe care o întâlnesc nu are o armă ascunsă.
Ne strângem mâinile (dăm noroc), atunci când întâlnim pe cineva. Pare un gest simplu, nu? Povestea din spatele acestui gest își are originea încă din cele mai vechi timpuri. Arheologii au descoperit texte și picturi, care datează din secolul al V-lea î.Hr., în care sunt reprezentate persoane care își strâng mâna.
Există multe picturi care evidențiază cum soldații dau noroc. Acest lucru a determinat experții să creadă că poate aceasta era o strategie pentru ca oamenii să verifice dacă persoana pe care o întâlneau poartă arme. Deoarece armele erau frecvent ținute în mâna dreaptă, a devenit un obicei politicos de a da noroc cu mâna dreaptă.
Gestul de „a da pumn în pumn” provine de la boxeurii de la sfârșitul anilor 1800. De atunci, oamenii au început să imite modul în care sportivii își atingeau mănușile, ca o modalitate de salut, înainte de meci.
Gestul de „a da pumn în pumn” este similar cu o strângere de mână, fiind un gest obișnuit în rândul boxeurilor.
Semnul „Corna”, gestul popular folosit în concertele rock, a fost inițial un gest superstițios folosit pentru a alunga răul. Gestul a ajuns cunoscut datorită lui Ronnie James Dio, acesta învățând semnul de la bunica sa din Italia.
Dacă ai fost vreodată la un concert rock sau ești un fan al muzicii rock, atunci semnul „Corna”, realizat prin ridicarea degetului arătător și cel mic, în timp ce degetele celelalte sunt îndoite, trebuie să fie foarte familiar pentru tine. Ei bine, cu mult înainte de a fi folosit în concertele de muzică rock, semnul a fost utilizat pentru a îndepărta ghinionul și lucrurile rele.
În 1979, când Ronnie James Dio a devenit cântărețul principal al formației Black Sabbath, semnul Corna a câștigat popularitate. Înainte de Ronnie, Ozzy Osbourne a fost cântărețul principal al trupei, iar gestul său de semnătură, semnul dublu de pace, devenise un ritual printre fanii săi. Deci, când Ronnie i-a luat locul, el a decis să introducă un nou semn de semnătură.
Black Sabbath nu a fost prima trupă care a folosit semnul acesta, dar cu siguranță ea l-a făcut popular. Gestul a fost folosit și de trupa Coven în 1969. Gestul a fost folosit și de Anton LaVey, un renumit satanist, care a utilizat semnul cornului pentru a reprezenta diavolul.
Primul gest de „high five” a fost între Dusty Baker și Glenn Burke, sportivi de la LA Dodger, care s-au salutat în timpul unui meci de baseball
Acest gest a fost făcut cunoscut în octombrie 1977, când Dusty Baker și Glenn Burke, sportivi de la LA Dodger, s-au salutat făcând gestul „high five”.
Din acea zi, Burke și Baker s-au salutat în acest fel în multe jocuri.
Citește și: Semnele tipice pe care câinii le folosesc pentru a comunica cu oamenii
Salutul militar provine din Franța medievală, când cavalerii își ridicau viziera când se întâlneau. Și în armată, trupele trebuiau să facă acest semn în prezența superiorilor.
Sgt Andy Malthouse ABIPPMODWikimedia
După cum sugerează și numele, salutul își are originea din armată. Conform multor manuale militare, el provine din Franța. Acolo, cavalerii își ridicau vizierele pentru a se saluta.
Există și o altă explicație cu privire la originea salutului. Potrivit Școlii Americane a Armatei, în prezența superiorilor, subordonații trebuie să-și descopere capul. Un soldat își dădea jos chipiul în semn de salut și respect pentru superiorii săi. Dar, din secolul al XVIII-lea și al XIX-lea, soldații au începul să facă simplul gest de atingere a tâmplei cu vârful palmei.
Gestul de ridicare al degetului mare își are originea în Roma Antică, când, în timpul luptelor de gladiatori, spectatorii foloseau semnul atunci când doreau ca un gladiator să fie ucis sau nu.
Există multe situații care descriu originea acestui gest. Unul face referire la Roma Antică. Încă din 110 Î.H, luptele de gladiatori erau ceva normal în Roma.
Odată ce un gladiator era învins, publicul decidea dacă luptătorul să moară (coborârea degetului) sau să trăiască (ridicarea lui).
Conform altor studii, originea acestui gest este una britanică, având semnificația încheierii unui târg. Cei doi negociatori își udau unul din degete, după care le apropiau, în semn de aprobare sau de înțelegere prietenească.
Încrucișarea degetelor, ținând mâna la spate,își are originea în Epoca Precreștină, când doi oameni își intersectau degetele arătătoare când își puneau o dorință. 
Wolfgang SauberWikimediaEmoji OneWikimedia
Adesea îți încrucișezi degetele de la o mână când vrei să ai noroc? ei bine, dacă faci acest lucru, acesta este un ritual vechi, având origini în Epoca Precreștină. Diferența este că atunci acest gest era realizat de către două persoane. Mai precis, acestea își intersectau degetele arătătoare.
Conceptul a provenit din credința păgână că intersecția unei cruci este locul une sălășluiesc spiritele bune. Oamenii credeau că a îți pune o dorință, în timp ce faci acest gest, ar favoriza îndeplinirea dorinței. De asemenea, dorințele puse în acest fel ar fi avut șanse mai mari de a se împlini, deoarece spiritele bune țineau răul departe.
