5 orașe faimoase fondate de Alexandru cel Mare
Alexandru cel Mare ( sau Alexandru al III-lea Macedon) a încercat să ajungă la „capătul lumii și la Marea cea Mare”, conform scrierilor anticilor.
În timpul domniei sale scurte a reușit să facă exact acest lucru, creând un vast imperiu care se întindea din Grecia și Egipt până în India.
Dar tânărul general a făcut mai mult decât o simplă cucerire.
Prin așezarea coloniștilor greci în ținuturile și orașele cucerite și prin încurajarea răspândirii culturii și religiei grecești, Alexandru cel Mare a pus o bază solidă pentru stabilirea unei civilizații noi, elenistice. Dar tânărul conducător nu s-a mulțumit doar cu o simplă schimbare culturală.
The Guardian (DEA/G Nimatallah/De Agostini/Getty Images)
Public Domain
Înainte de moartea sa prematură, Alexandru cel Mare a remodelat peisajul uriașului său Imperiu prin fondarea a peste 20 de orașe, 12 dintre acestea purtându-i numele. Unele dintre ele există și astăzi, fiind martori ai moștenirii durabile a lui Alexandru cel Mare.
wikipedia.org
CC BY-SA 3.0
1. Alexandria ad Aegyptum: moștenirea de durată a lui Alexandru cel Mare
Alexandru cel Mare a fondat cel mai faimos oraș al său, Alexandria ad Aegyptum, în anul 332 î.Hr. Situat pe malul Mediteranei, în delta Nilului, orașul Alexandria a fost construit cu un singur scop – să fie capitala noului imperiu al lui Alexandru.
Cu toate acestea, moartea subită a lui Alexandru în Babilon, în 323 î.Hr., l-a împiedicat pe legendarul cuceritor să vadă orașul său iubit. În schimb, visul avea să fie împlinit de generalul favorit al lui Alexandru și unul dintre Diadochi, Ptolemeu I Soter, care a adus trupul lui Alexandru înapoi în Alexandria, transformând-o în capitala regatului ptolemeic nou înființat.
Sub conducerea Ptolemeilor, Alexandria va prospera ca centru cultural și economic al lumii antice. Renumita sa bibliotecă a transformat Alexandria într-un centru de cultură și învățare, atrăgând savanți, filosofi, oameni de știință și artiști. Orașul a găzduit clădiri magnifice, inclusiv somptuosul mormânt al fondatorului său, Palatul Regal, uriașa șosea (și dig) Heptastadion și, cel mai important, maiestuosul Far din Pharos – una dintre cele șapte minuni ale lumii antice. În secolul al III-lea î.Hr., Alexandria era cel mai mare oraș din lume, o metropolă cosmopolită cu peste o jumătate de milion de locuitori.
Alexandria și-a păstrat importanța și după cucerirea romană a Egiptului în anul 30 î.Hr. În calitate de centru principal al provinciei, aflat sub controlul direct al împăratului, Alexandria era una dintre bijuteriile coroanei Romei.
Portul său a găzduit o flotă masivă de cereale care a aprovizionat capitala imperială cu hrană vitală. În secolul al IV-lea d.Hr., Alexandria ad Aegyptum a devenit unul dintre principalele centre ale religiei creștine în plină dezvoltare.
Cu toate acestea, catastrofele naturale precum tsunami-ul din 365 d.Hr. (care a inundat permanent Palatul Regal), prăbușirea controlului roman în secolul al VII-lea și mutarea capitalei în interior în timpul dominației islamice, toate au dus la declinul Alexandriei. Abia în secolul al XIX-lea, orașul lui Alexandru și-a recăpătat importanța, devenind din nou unul dintre centrele majore ale Mediteranei de Est și al doilea cel mai important oraș din Egipt.
2. Alexandria ad Issum: Poarta către Mediterana
wikipedia.org
Public Domain
Alexandru cel Mare a fondat Alexandria ad Issum (acum Iskenderun, Turcia – este redarea în limba turcă a cuvântului „Alexandru”) în anul 333 î.Hr., probabil imediat după celebra bătălie în care armata macedoneană a dat o lovitură decisivă perșilor lui Darius al III-lea.
Orașul a fost înființat pe locul taberei de război macedonene de pe coasta mediteraneană.
Situat pe importantul drum de coastă care lega Asia Mică de Egipt, Alexandria ad Issum controla calea de acces numită Poarta Siriană, trecătoarea montană vitală dintre Cilicia și Siria (și dincolo de Eufrat și Mesopotamia). Astfel, nu este surprinzător faptul că orașul a fost un important centru comercial, o poartă de acces spre Mediterana.
Alexandria ad Issum se mândrea cu un port mare situat în partea cea mai estică a golfului, cunoscut acum sub numele de Golful Iskenderun. Datorită poziției sale geografice, alte două orașe au fost întemeiate în apropiere de către Succesorii lui Alexandru – Seleucia și Antiohia.
Antiohia a fost unul dintre cele mai mari centre urbane ale antichității și o capitală romană.
3. Alexandria (din Caucaz): La marginea lumii cunoscute
În iarna/primăvara anului 392 î.Hr., armata lui Alexandru cel Mare s-a deplasat pentru a elimina rămășițele armatei persane conduse de ultimul rege achemenid. Pentru a surprinde inamicul, armata macedoneană a făcut un ocol prin Afganistanul de astăzi, ajungând în valea râului Cophen (Kabul). Aceasta era o zonă de o imensă importanță strategică, fiind punctul de răscruce al vechilor rute comerciale care legau India, în est, cu Bactra, în nord-vest, și Drapsaca, în nord-est. Atât Drapsaca, cât și Bactra făceau parte din Bactria, o provincie cheie a Imperiului Achaemenid.
Acesta a fost locul în care Alexandru cel Mare a decis să își întemeieze orașul: Alexandria, în Caucaz (numele grecesc pentru Hindu Kush). Orașul a fost, de fapt, refondat, deoarece zona fusese deja ocupată de o așezare aechemenidă mai mică, numită Kapisa. Potrivit istoricilor antici, aproximativ 4.000 de locuitori nativi au fost lăsați să rămână, în timp ce 3.000 de soldați veterani s-au alăturat populației orașului.
În deceniile care au urmat au sosit și mai mulți oameni, transformând orașul într-un centru de comerț și afaceri. În anul 303 î.Hr., Alexandria a devenit parte a Imperiului Mauryan, împreună cu restul regiunii.
Alexandria a intrat în epoca sa de aur odată cu sosirea conducătorilor săi indo-greci în 180 î.Hr. când a fost una dintre capitalele Regatului Greco-Bactrian. Numeroase descoperiri, inclusiv monede, inele, sigilii, sticlărie egipteană și siriană, statuete din bronz și celebrele fildeșii Begram, atestă importanța Alexandriei ca loc care făcea legătura între Valea Indusului și Mediterana.
În prezent, situl se află în apropierea bazei aeriene Bagram Airforce din estul Afganistanului.
4. Alexandria Arachosia: Orașul din ținutul râurilor
Alexandru cel Mare și armata sa a ajuns și la granițele estice ale Imperiu Achaemenid. Grecii cunoșteau zona sub numele de Arachosia, ceea ce înseamnă „bogată în ape/lacuri”. Într-adevăr, mai multe râuri străbăteau platoul înalt, inclusiv râul Arachotus. Acesta a fost locul în care, în ultimele săptămâni ale iernii din 329 î.Hr., Alexandru cel Mare a decis să își lase amprenta și să întemeieze un oraș care să îi poarte numele.
Alexandria Arachosia a fost (re)fondată pe locul garnizoanei persane din secolul al VI-lea î.Hr. Era o locație perfectă. Situat la intersecția a trei rute comerciale, situl controla accesul la o trecătoare de munte și la traversarea râului.
După moartea lui Alexandru cel Mare, orașul a fost stăpânit de mai mulți dintre diadocii săi până când, în anul 303 î.Hr., Seleucus I Nicator l-a cedat lui Chandragupta Maurya în schimbul unui ajutor militar, inclusiv 500 de elefanți.
Ulterior, orașul a fost înapoiat conducătorilor elenistici ai Regatului Greco-Bactrian, care au controlat zona până în jurul anilor 120-100 î.Hr. Inscripțiile, mormintele și monedele grecești atestă importanța strategică a orașului. În prezent, orașul este cunoscut sub numele de Kandahar, în Afganistanul de astăzi.
5. Alexandria Oxiana: Bijuteria lui Alexandru cel Mare în Orient
Unul dintre cele mai importante și mai cunoscute orașe elenistice din Orient, Alexandria Oxiana sau Alexandria de pe Oxus (râul Amu Darya de astăzi), a fost fondat probabil în anul 328 î.Hr., în timpul ultimei etape a cuceririi Persiei de către Alexandru cel Mare.
Este posibil ca aceasta să fi fost o re-fondare a unei așezări mai vechi, de tip achemenid, și a fost, ca și în celelalte cazuri, colonizată de veterani ai armatei care s-au amestecat cu populația autohtonă. În secolele care au urmat, orașul avea să devină cel mai estic bastion al culturii elenistice și una dintre cele mai importante capitale ale regatului greco-bactrian.
Arheologii au identificat situl cu ruinele orașului Ai-Khanoum, situat la granița dintre Afganistan și Kârgâzstan, în zilele noastre.
Situl a fost modelat după un plan urbanistic grecesc și avea numeroase semne distinctive ale unui oraș grec, cum ar fi o sală de gimnastică pentru educație și sport, un teatru (cu o capacitate de 5.000 de spectatori), un propileu (o poartă monumentală completată cu coloane corintice) și o bibliotecă cu texte grecești. Alte structuri, cum ar fi palatul regal și templele, arată îmbinarea de elemente orientale și elenistice, caracteristice culturii greco-bactriene.
Clădirile, bogat decorate cu mozaicuri elaborate și piese de artă de o calitate rafinată, atestă importanța orașului. Cu toate acestea, orașul a fost distrus în 145 î.Hr. și nu a mai fost reconstruit niciodată.
Un alt candidat pentru Alexandria Oxiana ar putea fi Kampir Tepe, situat în Uzbekistanul de astăzi, unde arheologii au găsit monede și artefacte grecești, dar situl nu are o arhitectură elenistică tipică.