10 români care au schimbat lumea
Cu toții am auzit povești frumoase și povești urâte despre români și despre România, însă în ciuda a tot și toate, România a avut și are oameni de valoare.
Personalități care au schimbat lumea grație faptelor acestora.
Românii au un potenţial de inteligență imens. Dovada în acest sens o reprezintă medaliile de aur pe care inventatorii din ţara noastră le obţin în fiecare an la marile saloane de inventică.
Mai jos vă prezentăm 10 dintre personalitățile care au reușit să uimească o lume întreagă! Oameni care ne fac să fim mândri că suntem români.
Ioan Cantacuzino
Medicul Ioan Cantacuzino a pus la punct o metodă de vaccinare antiholerică – folosită și astăzi în țările unde se mai semnalează cazuri de holeră. În anul 1913, Ioan Cantacuzino a condus prima vaccinare antiholerică masivă în focarele infecțioase, cunoscută în știință ca „Marea experiență românească”, care a salvat mii de vieți.
Mircea Eliade
Adolescentul miop, care şi-a luat cu greu corigenţele, Mircea Eliade a fost unul dintre cei mai mari scriitori, filosofi şi istorici ai religiei. Lucrările literare şi ştiinţifice ale lui Eliade au fost traduse în multe limbi. La rândul său, Eliade a fost un adevărat erudit, vorbind fluent 5 limbi străine (româna, franceza, germana, italiana, engleza) şi cunoscând destul de bine alte 3 limbi (ebraica, persana, sanscrita).
„Mitul Eternei Reîntoarceri” (1949) și „Sacru și Profan” (1956) reprezintă două dintre cele mai cunoscute lucrări ale sale.
Emil Racoviță
Emil Racoviţă, primul român care a ajuns în Antarctica, a pus piatra de temelie a biospeologiei, ştiinţa care studiază fauna şi flora peşterilor. În 1920, când această ştiinţă se cristalizase pe deplin, tot el a întemeiat la Cluj cel dintâi Institut de Speologie din lume, adevărat centru al cercetărilor biospeologice mondiale.
Visele sale şi spiritul său de aventură l-au purtat în Insulele Baleare şi Caraibe, America Latină şi Europa. Doctor al Facultăţii de Ştiinţe din Soborna, a semnat în 1907 actul de naştere a biospeologiei, definită de el ca ştiinţă a formelor de viaţă din mediul subteran, prin publicarea studiului „Essai sur les problčmes biospéologiques“.
George Emil Palade
George Emil Palade a fost un medic și om de știință american de origine română, el fiind nucleul biologiei celulare la nivel mondial. Este în același timp singurul român care a câștigat un premiu Nobel. Palade a fost recompensat cu premiul Nobel pentru Fiziologie și Medicină în 1974, iar în 1986 i-a fost conferită în Statele Unite „National Medal of Science” („Medalia Națională pentru Știință”) în biologie pentru: „descoperiri fundamentale (de pionierat) în domeniul unei serii esențiale de structuri supracomplexe, prezente în toate celulele vii”.
Nicolae Păulescu
Nicolae Păulescu este unul dintre acei oameni care merită recunoştinţă eternă.
Profesor de fiziologie al Universității de Medicină și Farmacie din București, Nicolae Păulescu este cel care a descoperit pentru prima oară, în 1921, insulina, hormonul secretat de pancreas, care reglează metabolismul glucidelor, lipidelor, protidelor și mineralelor din organism. Păulescu este cel care a demonstrat eficiența acestei substanțe în reducerea hiperglicemiei și care a folosit insulina în tratarea diabetului.
Majoritatea articolelor despre diabet îi citează pe Frederick Grant Banting și biochimistul John J.R. Macleod de la Universitatea din Toronto ca unici descoperitori ai substanței. Însă lumea medicală știe că profesorul Nicolae Păulescu și-a publicat cercetările cu aproape doi ani înainte ca cei doi canadieni să primească premiul Nobel.
Citește și: Invenții românești care au schimbat istoria
Nadia Comăneci
La doar 14 ani, Nadia Comăneci a devenit o stea a Jocurilor Olimpice de Vară din 1976 de la Montreal, Québec. Nu numai că a devenit prima gimnastă care a obţinut scorul perfect de zece la olimpiadă, de şapte ori, dar a şi câştigat trei medalii de aur: la individual compus, bârnă şi paralele.
Astfel, ,,Zeiţa de la Montreal” este considerată a fi una dintre cele mai bune sportive ale secolului XX şi una dintre cele mai bune gimnaste ale lumii din toate timpurile. Nadia este primul sportiv român inclus în International Gymnastics Hall of Fame.
Henri Coandă
Un alt român care ne aduce cinste este Henri Marie Coandă. Acesta a fost un academician și inginer, pionier al aviației, fizician, inventator, inventator al motorului cu reacție și descoperitor al efectului care îi poartă numele. A fost fiul generalului Constantin Coandă, prim-ministru al României în 1918.
Avionul cu reacție al lui Coandă reprezintă una dintre cele mai importante realizări tehnologice din istorie.
Citește și: Top 10 invenții ale lui Nikola Tesla
Ana Aslan
În ianuarie 1952, medicul Ana Aslan înființa primul institut de geriatrie din lume, care în prezent îi poartă numele. Este anul în care a inventat formula Gerovital H3, brevetată în 30 de țări. Produsele sale au ajuns cunoscute în întreaga lume, fiind folosite și de Charles de Gaulle, J. F. Kennedy, Indira Gandhi, Tito, Marlene Dietrich, Charlie Chaplin și Salvador Dali. Un lucru mai puțin știut este că, deși pasionată de aviație, alege medicina și intră în greva foamei pentru a-și convinge familia să o lase să se înscrie la facultate.
Constantin Brâncuși
Un maestru al liniilor și formelor desăvârșite, prin creația sa – Constantin Brâncuși a adus o schimbare de paradigmă în arta plastică modernă, consemnând o evadare din tiparul liniilor și formelor clasice în sculptură, dar și o inovare prin retrasarea liniilor trecutului în forme până atunci nemaivăzute – și nu prin abandonarea lor completă. În plus, acesta a fost ales postum membru al Academiei Române.
Traian Vuia
În 1906, inventatorul Traian Vuia a reușit la Montesson, Franța, primul zbor din istoria omenirii cu un aparat mai greu decât aerul, care s-a ridicat de la sol prin mijloace proprii.
Avionul realizat de Traian Vuia, cunoscut sub denumirea Vuia 1, era considerat de autorul său un ”aeroplan-automobil”. A fost realizat dintr-un cadru de țevi de oțel, cu aripi de pânză, bombate. Motorul, de 20 CP, funcționa cu anhidridă carbonică pe post de combustibil, iar trenul de aterizare era constituit din patru roți cu pneuri, suprafața de susținerea fiind de 14 mp. Avea o singură elice cu diametrul de 2,2 m. În total, cântărea aproximativ 250 kg.
