10 curiozități uluitoare despre ochiul uman
Acum, când citiți acest articol, ochii voștri lucrează într-un ritm incredibil – și o fac în tăcere, fără nici măcar să conștiențizați acest lucru. Întrebați-vă totuși – câte lucruri cunoașteți despre ochiul uman?
Poeţii spun că ochii sunt ferestre către sufletul nostru, iar medicii îi consideră adesea o oglindă a sănătăţii. Însă, dincolo de aceste aprecieri, ochiul este un organ capabil de unele lucruri remarcabile de care foare mulţi dintre noi nu sunt conştienţi.
De exemplu, ochii folosesc 65% din energia creierului nostru, mai mult decât orice altă parte a corpului. În plus, irisul are 256 de caractere unice. Tocmai de aceea s-a recurs la folosirea scanării de retină pentru securitate.
Iată mai jos câteva lucruri incredibile pe care nu toţi le ştim despre ochi!
Mușchiul din interiorul ochiului – responsabil de focalizare – efectuează până la 1.000.000 de mişcări de coordonare în fiecare zi
Cu toții știm că că inima este cel mai „harnic“ muşchi din organism, dar nici muşchii oculari nu se lasă ma prejos.
Astfel că, mușchiul responsabil de focalizare efectuează până la 1.000.000 de mişcări de coordonare într-o zi.
Noi vedem cu creierul, nu cu ochii
Noi nu vedem cu ochii. Noi vedem cu creierul. Practic imaginea e proiectată pe retină, acolo are loc o reacţie chimică, se produce un biocurent care pleacă prin nervul optic şi duce informaţia la creier. Informaţia electronică e procesată şi transformată în senzaţie vizuală şi e proiectată în faţa noastră, noi având impresia că vedem frontal. De fapt, totul se întâmplă în capul nostru.
Până acum circa 10.000 de ani, toate ființele umane aveau ochi căprui. Ochii de culoare albastră sunt un fenomen mai recent, provocat de o mutație genetică, semn că oamenii încă se dezvoltă
Inițial, în trecut, oamenii aveau ochii căprui. Cu toate acestea, cu aproximativ 10.000 de ani în urmă, câțiva oameni care au locuit lângă Marea Neagră au dezvoltat o mutație genetică care a dus la colorarea ochilor căprui în albastru.
O genă OCA2 a dus însă la diversificarea culorii ochilor. Mutaţia acestei gene afecteaza producerea de melatonină, un pigment responsabil de culoarea pielii, a ochilor şi a părului.
Cât de mult poate vedea ochiul uman? În cazul în care pământul este plat, ochiul uman este suficient de sensibil pentru a observa flacăra unei lumânări care pâlpâie la o distanță de 48 km
Deși suprafața Pământului este curbată la o distanță de 3 km (sau 5 km), capacitatea noastră de a vedea se extinde cu mult peste această distanță. Dacă Pământul ar fi complet plat, ați putea vedea lumini strălucitoare care se află la sute de mile distanță. În întunericul nocturn ați putea vedea chiar flacărea unei lumânări situate la o distanță de 48 km.
Capacitatea ochiului de a percepe lucrurile în depărtare depinde de câte particule de lumină sau de fotoni emite un obiect. După cercetări ample, cercetătorul Selig Hecht a descoperit că absorbția a 5 până la 14 fotoni sau, în mod echivalent, activarea a doar 5 până la 14 celule de tije este suficientă pentru a transmite creierului că vezi ceva. Cel mai îndepărtat obiect care este vizibil cu ochiul liber este galaxia Andromeda.
Fiecare ochi uman are un punct orb
În cea mai mare parte, ochiul uman oferă creierului o imagine exactă a ceea ce se întamplă în lume. Cu toate acestea, vederea umană are și ea limitările sale.
De exemplu, ochiul uman nu poate distinge între lumina polarizată și cea nepolarizată, în timp ce multe cefalopode și anumite specii de păsări pot. Fiecare ochi uman are un punct orb, iar creierul trebuie uneori să completeze acest punct orb.
Există un test destul de simplu, care vă poate ajuta să identificați punctul orb al fiecărui ochi. Pentru a găsi punctul orb pe ochiul drept – închideți ochiul stâng, focalizați ochiul drept pe un singur punct și vedeți dacă ceva dispare din linia vizuală, aproximativ 20 grade spre dreapta. Ăsta este punctul orb. Repetați pașii pentru ochiul stâng.
Ochiul uman, un organ incredibil, poate distinge aproximativ 10 milioane de culori diferite
În esență, există trei culori primare – roșu, verde și albastru – care alcătuiesc milioane de culori deosebite.
Fiecare ochi are trei receptori, câte unul pentru fiecare culoare primară, care sunt responsabili pentru crearea experienței de culoare, stimulată în diferite combinații. Aceasta este cunoscută sub numele de Teoria trichromatică Young-Helmholtz. Astfel, rezultă că cei care au conuri defecte nu pot vedea anumite culori și sunt cunoscuți având deficiențe de culoare.
Citește și: 12 lucruri incredibile pe care corpul uman le poate face
Dacă ochiul uman ar fi o cameră digitală, el ar avea o rezoluție echivalentă cu 576 megapixeli
Cu toate acestea, ochiul nu este precum o cameră foto, ci mai degrabă ca o cameră video. Ochiul funcționează neobosit, se mișcă rapid, astfel încât să poată actualiza continuu imaginea pe care creierul nostru o decodează.
Având în vedere că avem doi ochi, această putere se înmulțește de asemenea cu 2, ceea ce sporește în continuare rezoluția și, prin urmare, cantitatea de detaliu pe care o percepem. Acest lucru face ca ochii noștri să fie mai buni decât orice cameră digitală, deoarece ochiul plus creierul asamblează o imagine de rezoluție mai mare decât este posibil, datorită numărului de fotoreceptori din retină. Această rezoluție este estimată ca având aproximativ 576 de megapixeli.
Corneea ochiului uman este asemănătoare cu cea a rechinilor
Cercetătorii optometrici investighează posibilitatea utilizării corneei de rechin ca înlocuitor al corneei umane în operațiile de transplant, deoarece corneele rechinilor sunt asemănătoare cu cele ale noastre.
Doar 2% din întreaga populație are ochii verzi
Doar 2% din populația Pământului se naște cu ochii verzi, iar oameniii cu ochii verzi se trag din neamurile celtice sau germanice.
Un om clipește de până la 15.000 de ori în fiecare zi
Pleoapele noastre sunt destul de rapide, astfel că o clipire se produce în doar o treime de secundă. Deşi poate părea o mişcare involuntară inutilă, actul intermitent are rol de curăţare a suprafeţei ochiului, pe principiul ştergătoarelor de parbriz în cazul unei maşini. De asemenea, clipitul are şi un rol de lubrifiere a ochilor, prin distribuirea lichidului lacrimal.
Potrivit unui studiu publicat în „Proceedings of the National Academy of Sciences“, nu clipim aleatoriu, ci în momente previzibile, cum ar fi sfârşitul unei propoziţii atunci când citim sau în timpul în timpul unei pauze în discursul cuiva. Acest lucru i-a determinat pe cercetători să creadă că pe lângă curăţarea fizică, clipitul favorizează şi o curăţare mentală, sporind capacitatea noastră de ne concentra după fiecare pauză, conform Adevărul.ro.
