10 curiozități despre Piatra din Rosetta, artefactul care a făcut posibilă descifrarea hieroglifelor

Descoperită de soldații francezi în timpul ocupării Egiptului, din 15 iulie 1799, Piatra Rosetta este realizată din granodiorit (rocă similară cu granitul) și are o importanță istorică împresionantă.

Cântărind aproape o tonă și conținând trei coloane de scriere în trei limbi, piatra a făcut posibilă descifrarea hieroglifelor, scrierea egipteană care i-a intrigat timp de secole pe savanți, conform mentalfloss.com.

Dar, în timp ce mulți cunosc valoarea sa ca instrument de traducere, puțini cunosc istoria agitată din jurul descoperirii și traducerii sale – sau ce înseamnă Piatra din Rosetta mai exact. Aici găsești o versiune a traducerii textului de pe Piatra din Rosetta.

1. Piatra din Rosetta este un decret regal

Hans Hillewaert

Piatra din Rosetta face parte dintr-o placă mai mare, care s-a rupt în urmă cu secole și a fost probabil situată în interiorul unui templu lângă el-Rashid (Rosetta), unde a fost descoperită. Scrisă în 197 î.Hr., Piatra din Rosetta – cunoscută oficial ca Decretul Memphis – afirmă legitimitatea și bunătatea regelui de atunci Ptolemeu al V -lea, care a preluat tronul la vârsta de 5 ani (după ce părinții săi au fost uciși). Ptolemeu al V -lea a fost încoronat oficial la vârsta de 12 ani. Având în vedere că era foarte tânăr și nu știa cum să conducă un imperiu, Ptolemeu avea probabil nevoie de un impuls din partea preoților săi.

Conform afirmațiilor inscripționate pe Piatra din Rosetta, tânărul rege „a oferit templelor venituri în bani și porumb” „și a întreprins multe cheltuieli pentru a aduce Egiptul în prosperitate.”

2. Conține trei scrieri diferite

CC BY-SA 3.0

În ciuda faptului că este incompletă, Piatra din Rosetta păstrează în mod crucial cele trei scrieri întipărite pe piatra din care a fost spartă:

• Hieroglifele, scrierea sacră a imperiului;
• Demotic egiptean, limba comună;
• Greacă, care era limba oficială în Egiptul condus de macedoneni.

Toate trei transmit același decret regal, cu ușoare variații, indicând faptul că mesajul a fost citit și vehiculat de milioane de oameni.

În vremurile moderne, piatra a servit drept o cheie de traducere, în special partea greacă, ajutând oamenii de știință să descifreze hieroglifele, care au dispărut în jurul secolului al IV-lea după ce conducătorii Romei le-au declarat o artă păgână.

3. A petrecut secole într-un zid din interiorul unei fortărețe otomane

Multe dintre templele Egiptului au fost distruse în secolul al IV-lea sub domnia împăratul roman Teodosie I, iar ani de zile după aceea ruinele au servit drept cariere pentru ocupanții țării. Înainte ca francezii să o recupereze la sfârșitul secolului al XVIII-lea, Piatra din Rosetta – extrem de valoroasă – făcea parte dintr-un zid din interiorul unei fortărețe otomane.

4. Un inginer francez a descoperit-o

În timpul războaielor napoleoniene, forțele franceze s-au mutat în Egipt cu scopul de a coloniza țara. În timp ce reconstruia porțiuni din fortul otoman, pe care francezii l-au redenumit Fort Julien, inginerul Pierre-Francoise Bouchard a observat o lespede de granit ieșită dintr-un zid. La o inspecție mai atentă, Pierre-Francoise Bouchard a văzut că acea piatră conținea diferite scrieri. Dându-și seama de valoarea descoperirii sale, el l-a informat pe generalul Jacques-Francoise Menou, generalul-șef din Egipt, care tocmai se afla la fața locului. Soldații au scos piatra din zid, iar luni mai târziu i-a fost prezentată lui Napoleon.

În ciuda obiectivelor sale de colonizare, conducătorul francez nu a vrut să distrugă Egiptul. Recunoscând istoria bogată a țării și fiind conștient că aceasta are o mulțime de artefacte valoroase, Napoleon a trimis zeci de oameni de știință, istorici și alte minți strălucite în Africa de Nord, unde au format o organizație academică numită Institutul Egiptului. De asemenea, Napoleon și-a instruit soldaților și comandanților să urmărească orice lucru valoros – lucru care era pus în aplicare și atunci când Pierre-Francoise Bouchard a descoperit Piatra din Rosetta.

5. Piatra din Rosetta a fost ulterior luată de britanici

Øyvind Holmstad CC BY-SA 4.0

După ce au învins forțele lui Napoleon la Alexandria în 1801, britanicii au pus stăpânire pe multe dintre artefactele egiptene pe care francezii le-au adunat în timpul ocupației lor, inclusiv Piatra din Rosetta. Generalul Manou a încercat de fapt să revendice piatra ca proprietate personală, dar englezii au recunoscut valoarea pietrei și astfel au transferat-o în Anglia.

6. Piatra din Rosetta este expusă în muzeul Britanic din 1802

După ce britanicii au luat piatra, aceștia au dus-o la Muzeul Britanic din Londra, care fusese deschis în 1757 – el fiind primul muzeu național public din lume. Locația inițială a fost un conac din secolul al XVII-lea, dar Piatra din Rosetta și alte artefacte erau mult prea grele pentru structura casei și au fost mutate în locația actuală din South Kensington.

Astăzi, Piatra din Rosetta este o atracție pentru milioane de turiști din toate colțurile lumii.

Dacă nu ai în plan să vizitezi Muzeul Britanic prea curând, poți admira Piatra din Rosetta prin intermediul Google Street View.

7. Jean-Francois Champollion a oferit o traducere completă a hieroglifelor de pe Piatra Rosetta

Cristian Bortes from Cluj-Napoca Romania CC BY 2.0

Savanții au reușit să traducă rapid cele 54 de rânduri de greacă și 32 de rânduri de demotic înscrise pe piatră. Dar descifrarea completă a celor 14 linii de hieroglife a durat ani de zile. O parte a problemei a fost ideea predominantă conform căreia hieroglifele erau un sistem de scriere simbolică, când de fapt era unul în mare parte fonetic. 

Savantul britanic Thomas Young a făcut o descoperire majoră când a aflat semnificația acestor însemne, care erau cercuri desenate în jurul numelor proprii. El și-a publicat descoperirile în 1814. Francezul Jean-Francois Champollion, ghidat de scrierile lui Thomas Young, a oferit o traducere completă în 1822. De acolo, a înflorit o înțelegere suplimentară a limbii și culturii egiptene.

8. Jean-Francois Champollion a leșinat după ce și-a dat seama că a tradus hieroglifele

Public Domain

Egiptologul francez a făcut progrese lente și minuțioase în decodificarea hieroglifelor. Într-o zi, a avut o descoperire majoră: un simbol al soarelui. Champollion și-a dat seama că acest simbol corespundea cuvântului egiptean „ra” sau „soare”, care a format începutul lui „Ramses”. Dându-și seama că hieroglifele erau în primul rând o limbă fonetică, Champollion a alergat la Academia de Inscripții și Belles-Lettres, unde lucra fratele său. „O am!”, a spus Champollion. Se presupune că a plâns la intrarea în biroul fratelui său și a leșinat imediat.

9. Nu există o traducere unică și autorizată a decretului

Steven Zucker, Smarthistory co-founder

CC BY-NC-SA 2.0

Deoarece cele trei scrieri inscripționate pe Pietra din Rosetta au variante de traducere diferită – din cauza naturii subiective a traducerii în general, nu există o traducere unică și autorizată a decretului regal. 

10. Egiptul o vrea înapoi

În 2003, autoritățile din Egipt au cerut ca Piatra din Rosetta să fie înapoiată, spunând că artefactul este ca o piesă cheie a identității culturale egiptene.

Oficialii, inclusiv arheologul și fostul ministru al Antichităților Zahi Hawass, au continuat să preseze Muzeul Britanic în anii următori. Muzeul a refuzat politicos fiecare cerere, dar a dăruit Egiptului o replică la dimensiune completă în anul 2005.

Citește și: Misterul celui mai mare manuscris medieval din lume: Codex Gigas sau Biblia diavolului