Mumia unui călugăr, descoperită într-o statuie a lui Buddha veche de 1.000 de ani

Statuile care îl reprezintă pe Buddha sunt des întâlnite în Asia de sud-vest. Însă o anumită statuie le-a atras atenție cercetătorilor.

Ceea ce la început părea a fi doar o statuie tradițională a lui Buddha, ce datează din secolul XI sau XII, s-a dovedit a fi ceva mai mult şi mai spectaculos, deoarece aceasta are ceva special: o mumie în interior.

Statuia care a fost expusă într-un muzeu din Olanda a fost examinată la Centrul Medical Meander. Exteriorul din bronz ascunde o mumie veche de 1.000 de ani. Deşi detaliile nu sunt cunoscute, experţii sunt de părere că această statuie este unică.

Până în septembrie 2014, mumia din statuie a fost expusă în muzeul olandez Drents. „Pe dinafară arată ca o statuie a lui Buddha. Scanările acesteia au scos la iveală că în interiorul statuetei se află mumia unui călugăr budist care ar fi trăit în jurul anului 1100“, se arată în comunicatul muzeului.


Citește și: Cele mai impresionante ruine ale lumii


Cercetătorii cred că statuia ar adăposti un călugăr care a practicat „auto-mumificarea“, un procedeu atât de înfiorător ca şi denumirea lui, prin care un călugăr începe să-şi transforme organismul într-o mumie chiar din cursul vieţii.

Procedura auto-mumificării presupunea traversarea de către călugării budişti a câtorva ani de tortură autoindusă. În cadrul primului stadiu al procesului, preotul trebuia să urmeze o dietă bazată exclusiv pe seminţe şi nuci, pentru a elimina toată grăsimea corporală. Acest parcurs dura 1.000 de zile.

În a doua parte a procesului cunoscut sub denumirea de Sokushinbutsu, călugărul se hrănea numai cu scoarţa şi rădăcinile coniferelor, consumând concomitent un ceai otrăvitor, ce provoacă stări de vomă. Pasul dura alte 1.000 de zile.

În cele din urmă, călugărul automumificat se izola într-un mic cavou de piatră care abia îi permitea să păstreze o permanentă poziţie de lotus. Încăperea era sigilată şi un mic tub de aer devenea singura legătură a individului cu lumea de afară. Îi era oferit şi un clopoţel, din care suna zilnic pentru a le face cunoscut oamenilor faptul că este încă în viaţă. Atunci când clopoţelul nu se mai auzea, tubul de aer era îndepărtat, iar cavoul complet închis.

ntd.tvadevarul.ro


Citește și: 28 de fotografii care îți vor schimba percepția asupra istoriei


Adaugă un comentariu...