Devenit faimos pentru crucile viu colorate și pentru picturile naive în care sunt reprezentate scene din viața persoanelor înhumate, Cimitirul Vesel din Săpânța a ajuns unul dintre cele mai vizitate locuri din Maramureș. Obiectiv unic în Europa și un monument de tradiție românească, în Cimitirul de la Săpânța moartea este luată peste picior.

Cum vei ajunge în fața acestui cimitir o să constați că totul este aparte. Sătenii te întâmpină cu fel de fel de obiecte tradiționale care îți captează atenția, iar crucile frumos colorate se zăresc țanțoșe peste gard, parcă pregătite în orice moment să îți spună o poveste.

Dacă ai ocazia să ajungi în Maramureș nu rata Cimitirul Vesel. Cu siguranță, ceea ce o să găsești acolo te va impresiona!

cimitirul-vesel-sapanta-omofon3Săpânța

Cel care a pus bazele Cimitirului Vesel din Săpânța este Stan Ioan Pătraș care a îmbinat în crucile de la Săpânța talentul său de pictor, sculptor și poet.

Ceea ce l-a inspirat au fost ceremonialul priveghiului, unde, în acea zonă, oamenii care participă își amintesc de viața celui decedat, glumesc pe seama lui, mănâncă și beau. De altfel,  umorul care dă o notă aparte acestui spațiu de reculegere provine de la strămoșii daci care se bucurau și petreceau la căpătâiul celui decedat, pentru că sufletul lui se reîntorcea în Sferele de Lumină din Înălţimi.
Astfel, artistul popular, locuitor simplu din Săpânța, a realizat sute de cruci, pe care sunt inscripționate mesaje comice și care impresionează prin design. În 1931 a apărut prima cruce în Cimitirul Vesel, sculptată în lemn din stejar, iar în 1935 a apărut primul epitaf scris la persoana I şi după aceea a apărut şi chipul celui plecat dăltuit în lemn. Din 1960 întreg cimitirul a fost populat cu circa 800 de cruci colorate, devenind un muzeu în aer liber.

După moartea lui Stan Ioan Pătraș, în 1977, cel care i-a luat locul a fost ucenicul său Dumitru Pop Tincu.

Crucile din stejar, de la Săpânța, sunt realizate după același model. Fiecare cruce are în partea de sus un basorelief în care este reprezentată o scenă din viața celui decedat, iar în partea de jos este explicată în versuri imaginea respectivă.
Albastrul de Săpânța este culoarea care domină acest loc unic prin atmosfera sa, iar poeziile inscripționate pe cruci  povestesc viața oamenilor. Sincere și haioase ele dezvăluie păcatele celor pentru care sunt realizate.

cimitirul-vesel-sapanta-omofon Săpânța

Cimitirul Vesel este unic în lume și atrage ca un magnet turiștii. Sunt multe cruci care stârnesc zâmbete și care au devenit faimoase. Un exemplu este crucea pe care sunt inscripționate versuri despre o soacră:

Sub această cruce grea
Zace biata soacră-mea.
Trei zile de mai trăia
Zăceam eu şi cetea ea.
Voi care treceţi pă aici
Încercaţi să n-o treziţi,
Că acasă dacă vine
Iară-i cu gura pă mine.
Da aşa eu m-oi purta
Ca-napoi n-a înturna
Stai aicea dragă soacră-mea.

cimitirul-vesel-sapanta-omofon1 Săpânța

cimitirul-vesel-sapanta-omofon4

cimitirul-vesel-sapanta-omofon5
cimitirul-vesel-sapanta-omofon6
cimitirul-vesel-sapanta-omofon7

cimitirul-vesel-sapanta-omofon8 Săpânța

Pe crucea lui Stan Ioan Pătraș, fondatorul cimitirului, sunt scrise următoarele:

De cu tînăr copilaș
Io am fost Stan Ion Pătraș
Să mă ascultaț oameni buni
Ce voi spune nu-s minciuni.

Cîte zile am trăit
Rău la nime n-am dorit,
Dar bine cît-am putut
Orișicine mia cerut

Vai săraca lumea mea
Că greu am trăit în ea.

cimitirul-vesel-sapanta-omofon9
cimitirul-vesel-sapanta-omofon10

cimitirul-vesel-sapanta-omofon11 Săpânța