Ziua cu cel mai mare număr de decese înregistrate: O tragedie cu aproximativ 830.000 de morți
În data de 23 ianuarie 1556, un eveniment catastrofal a lovit provincia Shaanxi din nord-estul Chinei. Aproximativ 830.000 de persoane și-au pierdut viața, marcând cea mai devastatoare zi din istorie.
„Nicio război, nicio bombă nucleară, nicio catastrofă modernă nu a a făcut vreodată atât de multe victime”, subliniază Daily Galaxy, care analizează circumstanțele acestui cataclism.
O meteorit? Inundații devastatoare? O bătălie de proporții uriașe? Nu, nicidecum.
În spatele acestei tragedii se află, de fapt, un cutremur cu o magnitudine estimată între 8 și 8,3 pe scara Richter. Acesta ar fi avut loc în mijlocul nopții, în regiunea considerată leagănul civilizației chineze.
În doar câteva secunde, orașe întregi s-au prăbușit, iar alunecările de teren au înghițit mii de oameni, surprinși în somn. În câteva minute, o zonă cu un diametru de 800 de kilometri s-a transformat într-un peisaj de ruine, praf și dărâmături.
Cum s-a estimat magnitudinea unui cutremur atât de vechi?
Scara Richter nu exista în 1556, deoarece a fost dezvoltată abia în 1935 de către seismologul Charles F. Richter.
Atunci cum au determinat istoricii magnitudinea cutremurului din Shaanxi (1556)?
-
Analiza documentelor istorice
- În China imperială, cutremurele erau documentate cu mare atenție de către funcționarii imperiali.
- Textele antice menționează numărul de victime, tipurile de distrugeri și zona afectată.
- Se descriu efecte precum prăbușirea orașelor, alunecările de teren și schimbări în relieful terestru.
-
Comparații cu cutremure moderne similare
- Istoricii și seismologii moderni compară descrierile vechi cu cutremure înregistrate în era modernă, unde avem date precise despre magnitudine.
- De exemplu, cutremure cu magnitudine de peste 8 au provocat distrugeri similare în alte zone ale lumii.
-
Analiza geologică și seismologică
- Se examinează depozitele de alunecări de teren, modificările în structura solului și formațiunile geologice afectate.
Așadar, nu există o valoare exactă a magnitudinii, dar estimările moderne bazate pe documente istorice și dovezi geologice sugerează că cutremurul ar fi avut între 8 și 8,3 pe scara Richter.
Citește și: De ce se spune că anul 536 a fost cel mai cumplit an din istoria umanității?
În 1556, populația mondială era sub 500 de milioane de locuitori
Rezistența locuințelor din acea vreme nu era, desigur, comparabilă cu cea din prezent, ceea ce explică numărul uluitor de victime. Casele erau, în mare parte, locuințe troglodite, săpate direct în stâncă. Acestea s-au prăbușit rapid, fără a lăsa nicio șansă locuitorilor.
Chiar dacă cineva reușea să supraviețuiască primelor șocuri violente și prăbușirii casei, asta nu însemna neapărat că era în siguranță.
Foametea, bolile și replicile seismice care au urmat au contribuit la creșterea numărului de victime, ajungând la incredibilul bilanț de 830.000 de oameni. Pentru comparație, explozia bombei atomice de la Hiroshima a provocat între 60.000 și 80.000 de victime.
În 1556, populația mondială era sub 500 de milioane de locuitori, ceea ce înseamnă că aproximativ una din 600 de persoane și-a pierdut viața în această catastrofă.
Astăzi, cu o populație globală de peste 8 miliarde, un dezastru de aceeași proporție ar echivala cu pierderea a peste 13 milioane de oameni într-o singură zi – adică aproximativ dimensiunea orașului Rio de Janeiro și a zonei sale metropolitane.
Un scenariu care depășește imaginația, dar care nu ar fi complet imposibil. China se află pe „una dintre cele mai periculoase falii din lume”, fiind astfel deosebit de vulnerabilă la acest tip de catastrofă. Chiar dacă infrastructurile moderne sunt incomparabile cu ceea ce se putea construi în 1556, ele nu ar rezista în fața unui cutremur de o asemenea magnitudine.