Istoria Muntelui Măslinilor, locul Înălțării lui Iisus: Cimitir, sanctuar și spațiu al revelației
Situat la est de Ierusalim, Muntele Măslinilor este unul dintre cele mai venerate locuri din lume, cu o semnificație religioasă, istorică și simbolică ce transcede mileniile. Deși este adesea asociat cu creștinismul, Muntele Măslinilor are o importanță fundamentală și pentru iudaism și islam. Cu o altitudine de aproximativ 808 metri, acest masiv modest domină orașul vechi al Ierusalimului și oferă nu doar o priveliște panoramică impresionantă, ci și o cronologie sacralizată a istoriei umane.
Numele și originea geografică
wikipedia.org CC BY-SA 3.0
Muntele Măslinilor împrejurimea Ierusalimului a fost, din cele mai vechi timpuri, acoperit cu livezi de măslini. Numele său derivă direct din această vegetație caracteristică regiunii. De-a lungul istoriei, acești măslini nu au fost doar sursă de hrană, ci și simboluri de pace, credință și suferință.
Geografic, muntele este parte a lanțului montan care împrejmuiește Valea Chedron (Kidron) și se află în apropierea Zidului de Răsărit (Eastern Wall) al Orașului Vechi. Topografia sa l-a făcut un loc ideal pentru observație, refugiu, predică și contemplare spirituală.
Muntele Măslinilor în iudaism
În tradiția iudaică, Muntele Măslinilor este legat de Templul din Ierusalim și de viziunea eshatologică a învierii morților. Cartea profetului Zaharia (Zaharia 14:4) menționează că Domnul va sta pe Muntele Măslinilor la sfârșitul vremurilor, iar muntele se va despica, creând o vale pentru refugiații din Ierusalim.
Această profeție a făcut ca Muntele să devină locul preferat pentru îmbălsămarea marilor rabini și lideri spirituali evrei. Cimitirul de pe Muntele Măslinilor, care datează din Antichitate, adăpostește peste 150.000 de morminte evreiești.
În perioada celui de-al Doilea Templu (secolul al VI-lea î.Hr. – anul 70 d.Hr.), Muntele Măslinilor a avut un rol important atât din punct de vedere religios, cât și strategic. Se crede că numeroase procesiuni religioase treceau pe aici în drumul lor către Templul din Ierusalim. După distrugerea Templului de către romani, muntele a rămas un simbol puternic al speranței și identității naționale evreiești, conform britannica.com.
Muntele Măslinilor în creștinism
Pentru creștini, Muntele Măslinilor are o încărcătură spirituală profundă, fiind unul dintre cele mai sacre locuri din Țara Sfântă. Acest loc nu este doar un punct geografic din apropierea Ierusalimului, ci o scenă esențială a evenimentelor-cheie din viața lui Iisus Hristos, așa cum sunt ele relatate în Evanghelii.
Aici, Iisus a rostit Predica despre sfârșitul veacurilor (Matei 24–25), una dintre cele mai tulburătoare și profunde profeții despre venirea împărăției lui Dumnezeu, suferințele de la finalul lumii și judecata divină. De pe acest munte, Mântuitorul privea Ierusalimul și plângea pentru soarta sa (Luca 19:41), conștient de distrugerea care avea să vină.
La poalele Muntelui Măslinilor se află Grădina Ghetsimani, locul unde Iisus s-a retras pentru a se ruga, înainte de a fi arestat (Matei 26:36-46). Acolo s-a petrecut agonia Sa dinaintea crucificării, moment de intensă suferință sufletească, în care El a acceptat voia Tatălui: „Facă-se voia Ta”. În același loc, în toiul nopții, a fost arestat, trădat de Iuda și predat autorităților.
Dar poate cel mai luminos eveniment asociat cu acest loc este Înălțarea la cer (Faptele Apostolilor 1:9-12). De pe versantul estic al muntelui, în prezența ucenicilor, Hristos s-a înălțat la cer, promițându-le că va reveni. Acest moment simbolizează încheierea lucrării Sale pământești și deschiderea unei noi etape pentru Biserică.
Prin aceste episoade, Muntele Măslinilor devine un loc al contrastelor profunde: al rugăciunii și al trădării, al durerii și al gloriei, al prevestirii sfârșitului și al făgăduinței întoarcerii. El rămâne un spațiu sacru de suferință, comuniune, speranță și transfigurare, venerat de creștini din întreaga lume de-a lungul a două milenii.
Până în zilele noastre, Muntele Măslinilor continuă să fie un important loc de pelerinaj pentru creștinii din întreaga lume, un spațiu în care credincioșii caută apropierea de momentele sacre din viața lui Iisus Hristos. Aici, printre colinele aride care privesc spre Ierusalimul vechi, se află câteva dintre cele mai venerate locuri din tradiția creștină, fiecare cu propria încărcătură spirituală și istorică.
Una dintre cele mai impresionante este Biserica Tuturor Națiunilor (Church of All Nations), construită în Grădina Ghetsimani, pe locul tradițional unde Iisus s-a rugat înainte de patimile Sale. Interiorul sobru și întunecat al bisericii evocă acea noapte grea, plină de agonie, iar vitraliile simbolizează întunericul care învăluia sufletul Mântuitorului. Edificiul a fost construit cu sprijinul financiar al mai multor state, fapt care i-a conferit numele de „Tuturor Națiunilor”, subliniind caracterul universal al credinței creștine.
Un alt punct de referință este Capela Înălțării (Chapel of the Ascension), un sanctuar mic, dar extrem de simbolic, ridicat pe locul de unde tradiția spune că Hristos s-a înălțat la cer. În interiorul capelei se află o piatră pe care, conform credinței, a rămas imprimată urma piciorului lui Iisus. Deși astăzi capela este sub administrare musulmană, ea rămâne un loc de pelerinaj important pentru creștini, fiind vizitată în special în ziua Înălțării.
La fel de impresionantă este și Grădina Ghetsimani, unde se găsesc măslini seculari, unii având peste 1000 de ani. Deși nu pot fi în mod cert contemporani cu Iisus, acești copaci batrâni sunt martori tăcuți ai secolelor de rugăciune și lacrimi. Mulți pelerini aleg să se roage în liniștea acestei grădini, unde istoria pare că se oprește și sufletul se întoarce în timp, trăind simbolic orele dramatice din Joia Mare.
Citește și: Povestea guvernatorului Pilat din Pont, omul care l-a condamnat pe Iisus
Islamul și Muntele Măslinilor
Deși Muntele Măslinilor nu ocupă un loc central în tradiția islamică, așa cum se întâmplă cu Esplanada Moscheilor (Haram al-Sharif) din Ierusalim, el nu este deloc absent din credințele musulmane. Dimpotrivă, unele surse islamice – în special exegeze și scrieri ale teologilor medievali – menționează Muntele Măslinilor ca fiind un loc cu semnificații escatologice, legate de sfârșitul lumii și de Judecata de Apoi.
Potrivit unor tradiții islamice, Iisus (Isa, în limba arabă), considerat profet important în islam, se va întoarce pe Pământ la sfârșitul vremurilor pentru a restabili dreptatea și a înfrânge forțele răului. Unele interpretări susțin că revenirea Sa se va produce pe Muntele Măslinilor, ceea ce conferă acestui loc o valoare profetică și pentru credincioșii musulmani. De asemenea, există tradiții care leagă acest munte de locul unde se va desfășura o parte a Judecății Finale, într-o perspectivă comună cu unele viziuni iudaice și creștine.
Un exemplu concret al complexității religioase și istorice a acestui loc este Capela Înălțării. Deși construită inițial ca un lăcaș creștin, ce comemorează Înălțarea lui Hristos la cer, capela a fost transformată în moschee în timpul dominației musulmane din perioada medievală. De-a lungul secolelor, spațiul a fost revendicat și folosit de diverse comunități religioase, dar în ciuda acestor transformări, Capela Înălțării a devenit un simbol rar al coabitării dintre cele trei mari religii abrahamice: iudaismul, creștinismul și islamul.
Așa cum am menționat și mai sus, astăzi, clădirea se află sub administrare musulmană, dar este deschisă pentru vizitatori și pelerini de alte religii, într-un spirit de toleranță și respect reciproc. Această suprapunere de credințe și straturi istorice face din Muntele Măslinilor nu doar un loc sacru, ci și un punct de întâlnire al tradițiilor religioase, un spațiu în care istoria, credința și speranța converg, chiar și în mijlocul tensiunilor contemporane.
Muntele Măslinilor în Antichitate și Evul Mediu
Arheologia confirmă că muntele a fost locuit și utilizat ritualic în epocile canaanită, israelită și romană. În Evul Mediu, pelerini din Europa au călătorit până aici, lăsând descrieri detaliate ale capelelor, mănăstirilor și peisajului.
Perioadele bizantină și cruciată au dus la construirea și reconstruirea de lăcașuri de cult. Multe dintre acestea au fost distruse în timpul dominației musulmane, apoi restaurate sau reinventate în perioada otomană.
Cimitirul evreiesc de pe Muntele Măslinilor
CC BY-SA 3.0
Unul dintre cele mai mari și mai vechi cimitire evreiești din lume, cimitirul de pe Muntele Măslinilor este activ de peste 3000 de ani. Tradiția spune că în ziua Judecății, cei îngropați aici vor fi primii care vor învia.
Printre cei care au mormântul aici se numără:
- Profetul Zaharia (tradiție)
- Eliezer Ben Yehuda, fondatorul ebraicii moderne
- Rav Ovadia Yosef
Cimitirul a fost profanat în perioada iordaniană (1948–1967), dar a fost restaurat după Războiul de Șase Zile.
Citește și: Unde este păstrată cununa de spini a lui Iisus?
Muntele Măslinilor în epoca modernă
wikipedia.org
Începând cu secolul al XIX-lea, fotografi, arheologi și exploratori europeni au documentat muntele în jurnale și imagini rare.
După 1967, Israelul a integrat muntele în teritoriul său, declanșând numeroase dispute internaționale. Totuși, pelerinajele au continuat, iar infrastructura turistică s-a dezvoltat.
Astăzi, vizitatorii pot parcurge trasee pietonale sau se pot reculege în lăcașurile de cult. Autoritățile au investit în protejarea vegetației și conservarea patrimoniului.
Simbolismul măslinului și mesajul universal
Măslinul este un simbol universal al vieții, reînnoirii, suferinței și speranței. În toate cele trei religii monoteiste, măslinul este un arbore sacru.
- În iudaism: semn al înțelepciunii și al ungerii regilor
- În creștinism: asociat cu Grădina Ghetsimani și uleiul sfânt
- În islam: pomenit în Coran ca „arbore binecuvântat”
Prin urmare, Muntele Măslinilor nu este doar un spațiu fizic, ci un simbol viu al istoriei spirituale a umanității.
Muntele Măslinilor este mai mult decât un loc geografic; este un spațiu sacru unde pământul și cerul se întâlnesc în mod simbolic. În fiecare piatră, în fiecare măslin vechi de sute de ani, răsună ecoul celor mai profunde convingeri ale umanității. Ca un martor tăcut al istoriei și al spiritualității, acest munte reunește tradiții și credințe diverse, dar niciodată nu și-a pierdut semnificația ca simbol al speranței și al căutării unui sens mai înalt. Astfel, Muntele Măslinilor continuă să fie un far de lumină spirituală, care inspiră și îndrumă generațiile ce vin.