Viața în cel mai poluat oraș de pe glob, locul unde oamenii stau într-o mare groapă de gunoi

Delhi, capitala Indiei, locul unde aerul este irespirabil și apa nu este potabilă, şi-a câştigat numele nu tocmai onorant de cel mai poluat oraş al lumii. Arderea intensă a deşeurilor şi urbanizarea intensă au transformat zona într-o imensă groapă de gunoi. Atât din cer, cât şi de la sol, Delhi se vede un oraş poluat.

Chiar dacă Beijingul este mereu amintit pentru aerul poluat, un studiu global al poluării aerului – realizat în 2014 de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii – a descoperit că aerul din Delhi conţine particule mult mai poluante decât cel al oraşului chinez. După toate măsurătorile, aceasta ar fi zona cea mai poluată din lume.

Nici măcar râul Yamuna, considerat a fi sacru, nu a scăpat de poluare. După Gange, Yamuna este al doilea râu cu semnificaţie regioasă pentru hinduşi, oferind apă pentru 57 de milioane de oameni graţie cursului său prin India, care se întinde pe 1.376 de kilomtri.

80% din poluarea pe râu este concentrată pe o secţiune de 22 de kilometri, care parcurge Delhi. Eroziunea solului, eliminarea deşeurilor în apa râului şi scurgerile de chimicale fac ca apa să fie neagră în unele locuri, iar în anumite zone o pojghiţă albă acoperă râul. O spumă care îți dă impresia că este clăbuc de săpun.

Râul Yamuna joacă, în mod spiritual şi practic, un rol important în viaţa oamenilor care trăiesc pe lângă el. Copiii se joacă în apă, bărbaţii se spală şi îşi albesc cămăşile, oameni de toate vârste se îmbăiază şi beau apa râului crezând că aşa vor scăpa de păcate. Dar pentru alţii, gunoiul din Delhi şi din râu este o modalitate de a-şi procura cele necesare existenţei. În plus, oamenii locului iau gunoaie din râu şi din albia acestuia și le duc la reciclat. Într-o zi bună, aceştia pot câştiga chiar și 1.000 de rupii, adică în jur de 15 dolari, de trei ori mai mult decât lucrătorii din Delhi.

Pentru a înţelege cât de poluat este Delhi, fotograful Matthieu Paley a petrecut cinci zile în oraş şi a surprins poluarea prin lentilele aparatului de fotografiat. Prin fotografiile lui se pot vedea rezultatele fizice ale urbanizării intense, densitatea de maşini care sufocă zona şi practica de a arde deşeurile până la refuz. Toate acestea au contribuit la formarea unui tip de ceaţă groasă şi galbenă care a acoperit oraşul.

 


Citește și: Orașul de sub București: Imagini șocante cu viața oamenilor străzii


 

nationalgeographic.com/all-that-is-interesting


Citește și: Cum arată viața în cele mai mici apartamente din China