Vasili Arkhipov, omul care a împiedicat izbucnirea celui de-Al Treilea Război Mondial

Tensiunile apărute în timpul Războiului Rece dintre Statele Unite ale Americi şi fosta URSS au rămas în istorie, fiind cunoscute drept o perioadă neagră şi tulburătoare, atât pe plan politic, dar şi social.

Timp de 13 zile criza rachetelor cubaneze s-a aflat pe prima pagină a ziarelor din 1962, atunci când tensiunile dintre SUA şi URSS erau pe punctul de a genera cel de-al Treilea Război Mondial. Această criză a marcat un moment decisiv al secolului al XX-lea, acela în care Războiul Rece dintre SUA şi URSS a fost foarte aproape de a se transforma într-o conflagraţie nucleară cu consecinţe devastatoare asupra întregii planete.

Puţini ştiu, însă, cât de aproape s-a aflat omenirea de acest punct critic, conflagraţia nucleară fiind evitată ca urmare a eforturilor depuse de un singur om: Vasili Arhipov.

Comandant al flotei de submarine ruseşti de la aceea vreme, Vasili Arkhipov era cunoscut drept un marinar desăvârşit şi un conducător înnăscut. Deciziile pe care Arkhipov le-a luat în timpul celor 13 zile par să fi salvat întreaga planetă de la declanşarea celui de-al Treilea Război Mondial.

Rolul jucat de acest ofiţer naval sovietic în timpul crizei rachetelor cubaneze a ieşit la iveală abia la 40 de ani după eveniment, în 2002, iar după ce povestea a fost făcută publică – Thomas Blanton, şeful National Security Archive a declarat că “Arhipov a salvat lumea”.

Însă, cum a început totul?

În luna octombrie a anului 1962, un avion de spionaj american a descoperit că URSS asambla în Cuba rachete care ar fi putut distruge orice oraș american. Preşedintele de la acea vreme – John F. Kennedy – a cerut public sovieticilor să-şi retragă armele, sugerând că, în caz contrar, este gata să declanşeze un război nuclear.

Puțini știu că, cele două superputeri – Rusia și America – au fost în acea vreme la un pas de a declanşa un război nuclear. Acest război putea începe de la submarinul sovietic B-59.

Arkhipov se afla pe submarinul B-59, înarmat cu focoase nucleare, cu o putere echivalentă cu a bombelor folosite în 1945 la Nagasaki şi Hiroshima. Pe măsură ce se apropia de teritoriul Cubei, căpitanul rus era conştient de faptul că la suprafaţă navele şi elicopterele americane porniseră o vânătoare împotriva inamicilor ruşi. Bombardierele americane B-52 dotate cu arme nucleare zburau în apropiere de spaţiul aerian sovietic, gata de atac în orice moment.

Cunoscând pericolul la care se expune, flota rusească de submarine a luat decizia de a acţiona în manevra submersibilă de urgenţă, pentru a evita un eventual atac din partea navelor şi elicopterelor americane. Astfel, timp de o săptămână submarinele ruseşti au stat sub apă.


Citește și: Mașinile ascunse la începutul celui de-Al Doilea Război Mondial, pentru a nu fi confiscate de naziști 


 În tot acel timp, sistemul de ventilaţie se stricase, instalaţiile de răcire erau blocate de sare, mai multe compresoare electrice se defectaseră, iar bateriile erau aproape goale. Temperatura la bord varia între 45 şi 50 de grade Celsius, atingând chiar 60 de grade în camera motoarelor. Căldura infernală, alături de nivelul ridicat de dioxid de carbon din aer, a făcut ca numeroşi membri ai echipajului să leşine.

Porţiile de hrană au fost raţionalizate, iar membrii echipajului erau nevoiţi să bea doar un singur pahar de apă pe zi. La suprafaţă, navele americane aşteptau ca ruşii să cedeze, neştiind de fapt despre capacitatea imensă de distrugere pe care o aveau armele transportate de submarinele inamice.

La un moment dat, americanii au decis să intensifice presiunea existentă şi au lansat în apă grenade de avertizare pentru a îi intimida pe ruşi, astfel încât submarinele URSS-ului au crezut că războiul deja începuse. Epuizaţi, cu tot mai puţin oxigen, fără posibilitatea de a comunica cu celelalte submarine sau cu Moscova şi neştiind de ce erau atacaţi de americani, membrii echipajului de pe B-59 aveau nervii întinşi la maxim.

Într-un moment de panică, Valentin Savitsky, căpitanul de pe B-59 a ordonat ca toate submarinele ruseşti să îşi lanseze torpilele nucleare.

Însă, în acel moment, Vasili Arhipov – adjunctul comandantului flotilei de submarine – a intervenit, opunându-se vehement acestei decizii. În cele din urmă, Arhipov a reuşit să-l convingă pe Savitsky să nu ia o decizie pripită, într-un moment de tensiune şi oboseală.

Căpitanul, convins de argumentele lui Arhipov, a ordonat ridicarea submarinul la suprafaţă. Astfelau descoperit aceștia că nava era înconjurată de nu mai puţin de patru distrugătoare americane, iar cerul era survolat de numeroase elicoptere ce luminau submersibilul sovietic cu reflectoare.

Criza rachetelor cubaneze avea să se încheie pe 20 noiembrie 1962, după ce Hruşciov a decis demontarea armelor sovietice ofensive din Cuba.

Vasili Arkhipov a murit în 1998 din cauza expunerii îndelungate la radiaţii.

mediafax.rodescopera.ropbs.org


Citește și: Ororile celui de-Al Doilea Război Mondial în imagini șocante