Un templu vechi de 7.000 de ani a fost găsit pe malul Prutului

Arheologii botoşăneni, în colaborare cu specialişti din Iaşi şi Suceava, au făcut o descoperire unicat pentru arheologia românească.

Este vorba de rămăşiţele unei clădiri de peste 1000 de metri pătraţi, cu numeroase dependinţe, situată probabil în centrul aşezări. Uriaşa mega-structură a fost descoperită în cadrul campaniei de săpături începută acum 2 săptămâni. ”Această mega-structură, este unicat deocamdată în preistoria românească”, spune convins arheologul Aurel Melniciuc, directorul Muzeului Judeţean de Istorie Botoşani.

Mega-templul de pe malurile Prutului

Uriaşa aşezare cucuteniană, în interiorul căreia a fost scoasă la lumină mega-structura, se află pe malul Prutului în apropiere de localitatea Ripiceni. Specialiştii spun că nu s-a mai descoperit o structură de dimensiuni atât de mari, veche de acum 7000 de ani, în arealul culturii Cucuteni din România. Deocamdată cercetările continuă, inclusiv cu determinări magnetometrice, care au reliefat dimensiunile gigantice ale structurii. Ca săpătură, doar 100 de metri pătraţi au putut fi cercetaţi la şpaclu şi periuţă.


Citește și: Templul de la Șinca Veche, locul unde se petrec fenomene inexplicabile


Au fost enunţate câteva ipoteze. În primul rând ar putea fi vorba de un templu uriaş, de acum 7000 de ani, un loc de veneraţie şi pelerinaj poate pentru mai multe comunităţi din această zonă. Arheologii cred însă că ar putea fi şi locuinţa sau centrul de putere al unei căpetenii de trib cucuteniene, ce domina politic ambele maluri ale Prutului. ”Gândiţi-vă că este o locuinţă de 1000 de metri pătraţi. Deocamdată s-ar părea unicat pentru Cucuteniul din România. Poate fi un templu, poate fi locuinţa şefului de comunitate, de trib”, spune arheologul Aurel Melniciuc. Uriaşul templu sau locuinţă de şef de trib a fost cercetată şi de reputatul arheolog Dumitru Boghian, conferenţiar universitar doctor la Universitatea ”Ştefan cel Mare” din Suceava.

templuMega-structura de la Ripiceni/Sursa: Cosmin Zamfirache
templu3Sursa: Cosmin Zamfirache

Acesta spune că această structură este de-a dreptul uriaşă. Conform specialistului din Suceava, mega-structura era dotată inclusiv cu palisadă şi val de pământ, structuri de apărare. ”Spaţiul interior are aproximativ 1000 de metri pătraţi, împreună cu incinta, împreună să spunem cu construcţia, şanţul cu palisadă lutuită, în jur de 1500 de metri pătraţi. Este foarte mare. În alte sit-uri, o asemenea megastructură ar reprezenta întregul sit”, spune Dumitru Boghian.


Citește și: Vederi impresionante cu 25 de lăcașuri de cult din întreaga lume


Uriaşa locuinţă era ridicată pe o structură de lemn şi era construită dintr-un soi de chirpici. Despre posibilitatea ca acestă structură să fi fost un centrul politic al unei căpetenii care domina regiunea, specialistul arată că ipoteza unor structuri paleopolitice poate fi luată în considerare, dar deocamdată imposibil de dovedit arheologic.

templu1Dumitru Boghian/Sursa: Cosmin Zamfirache

”Structuri paleopolitice, structuri organizatorice ale comunităţilor umane la nivel macro şi micro, au existat din toate timpurile. Din punct de vedere arheologic, acestea fac parte din relaţiile care sunt economice, sociale, spirituale care se fosilisează extrem de greu şi din această cauză arheologia dispune de foarte puţine mijloace până în prezent pentru a avansa asemenea ipoteze. Dar nu trebuie exclus că, acolo unde există modele care se repetă pe anumite spaţii, acolo unde există de pildă o anumită uniformitate a manifestărilor materiale, să existe ca un reflex firesc al acestora şi anumite entităţi mai mici sau mai mari care aveau rol administrativ-politic”, spune Dumitru Boghian.

Misteriosul „oraş„ de pe malurile Prutului

Mega-structura descoperită în această lună face parte dintr-o aşezare uriaşă, considerată printre cele mai mari descoperite vreodată pe teritoriul României, în cadrul culturii Cucuteni. Are nu mai puţin de 25 de hectare, cu locuinţe, dependinţe, cu zone diferenţiate şi aceată mega-structură încojurată de un val de pământ cu palisadă pentru protecţie. Practic este ca o „metropolă” cucuteniană de acum 7000 de ani. Situată pe malul Prutului, această aşezare a fost cercetată de 5 ani de zile, de specialişti în arheologie, şi continuă să uimească. Aşezarea acesteia pe malul Prutului, după cum arată specialiştii, a favorizat schimburile economice şi dezvoltarea unei civilizaţii unicat şi misterioasă, numită Cucuteni.

Leagănul civlizaţiei agrare

Cei care au locuit în uriaşa aşezare de pe malul Prutului, dar şi cei care au ridicat mega-structura din centrul ei sunt oameni ai Culturii Cucuteni de acum 7000 de ani. Este o civilizaţie misterioasă, dezvoltată, dar mai ales uimitoare prin spiritualitatea ei, prin reprezentările ei artistice unicat, care uimesc la nivel mondial.


Citește și: 15 capodopere arhitecturale uluitoare


”Aveau şi un nivel de trai suficient de ridicat, puteau să construiască aceste sate, unele cu locuri centrale care puteau să aibă şi funcţii administrative, poate religioase, poate de tipul acesta comercial, să construiască arme şi unelte la nivel respectiv, să folosească aramă pe o scară destul de ridicată. Să folosească o serie de invenţii care au fost prezente în neoliticul şi eneoliticul est-central şi sud–est european să le folosească pe scară largă şi bineînţeles expresia artistică atât de bine încetăţenită în splendida ceramică pictată care nu este ceea ce pare la prima vedere, are o serie de coduri culturale bine încetăţenite dar insuficient puse în valoare”, precizează Dumitru Boghian. Totodatăn cucutenienii păstrează secrete macabre, nefiind nici până astăzi cunoscut vreun cimitir al acestei comunităţi, fără să se ştie exact ce se întâmpla cu defuncţii.

templu2Aurel Melniciuc/Sursa: Cosmin Zamfirache

Cultura Cucuteni este un adevărat brand al Botoşaniului, prin numărul mare de aşezări de pe teritoriul judeţului, iar specialiştii arată că inclusiv această zonă a făcut parte din leagănul agrar al civilizaţiei europene difuzate apoi către vestul Europei, ca factor civilizator. ”Avem aici în zonă un punct forte în evoluţia întregii civilizaţii europene. Aici s-ar părea că a fost leagănul de dezvoltare al civilizaţiei agrare europene şi nu neapărat în zonele vehiculate până acuma din Asia, de exemplu. Este una dintre zonele din care civilizaţia agrară s-a extins ulterior către vestul Europei”, precizează Melniciuc.

Sursa: adevarul.ro