Trăim într-o lume unde mulți nu duc lipsă de bunătate și speranță. Puteți găsi oameni care se pot ajuta reciproc, își zâmbesc, se inspiră unul pe celălalt și, cel mai important, fac acest lucru fără să aștepte ceva în schimb.

Însă, nu știm cum ar fi lumea dacă ar exista numai frumusețe și bunătate, pentru că nu am trăit niciodată într-o astfel de societate. Din păcate, această lume este, de asemenea, plină de răutate. Oamenii se ucid unii pe alții fără să aibă nici cea mai mică remușcare, fură unii de la ceilalți și fac rău altora într-o multitudine de forme.

În timp ce unele nenorociri ies imediat la lumină, altele rămân ascunse pentru o lungă perioadă de timp. Tocmai de aceea, în acest articol vă prezentăm 10 informații dezastruoase, ascunse în trecut, însă disponibile acum publicului.

Din 1939 până în 1989, o rețea secretă (din care făceau parte medici, asistente medicale, călugărițe și preoți) din Spania a furat aproximativ 300.000 de copii nou-născuți de la părinții lor și i-au vândut celor care își doreau să îi adopte. Aceștia le spuneau părinților că micuții lor au murit în timpul nașterii sau la scurt timp după naștere.

REXBBC via dailymail.co.uk

După un război civil sângeros, generalul Francisco Franco a venit la putere în 1939. Până la moartea lui Franco în 1975, Spania a rămas o societate în mare parte retrasă față de celelalte țări, lucru care a împiedicat progresul său industrial.

Cu toate acestea, un scandal care a fost dezvăluit a umbrit recent celelalte activități ale dictaturii lui Franco. Potrivit unei anchete BBC, până la 300.000 de copii au fost furați de la părinți în perioada 1939-1989. Aceasta lucru a fost făcut de o organizație secretă din care făceau parte medici, asistente medicale, călugărițe și preoți. Organizația a vândut bebeluși cuplurilor care voiau să adopte. Biserica Catolică spaniolă a avut o mulțime de influență asupra serviciilor sociale și spitalelor în acea perioadă.

După cererile cuplurilor care nu puteau avea copii, această organizație ar fi răpit copii nou-născuți din spitalele aflate sub controlul lor și le-ar fi dat cuplurilor. Unele dintre mamele care au născut își lăsau copiii în mod voluntar, deoarece erau fie singuri, fie sărace. Dar, în cazul celorlalte mame, a fost o tragedie, pentru că cei de la conducerea spitalelor le spuneau că bebelușii lor au murit. Mai mult, femeile nu aveau voie să îi vadă pe micuți, deoarece spitalele se ocupau de înmormântarea lor. Conform evidențelor, organizația coruptă a furat în mare parte copiii familiilor comuniste și republicane care erau împotriva regimului Franco.

Familiile a 261 de micuți au încercat să găsească și să se reunească cu copiii lor, însă nu toți au putut fi găsiți.

CIA, Agenția americană de informații, a executat un program numit Programul Phoenix între 1965 și 1972 în timpul războiului din Vietnam. Acest program a implicat activități de infiltrare, captură, interogare, asasinare și combatere a terorismului, cauzând moartea a 26 000 până la 41 000 de persoane.

PFC David EpsteinWikimediadouglasvalentine.com

CIA a creat programul Phoenix pentru a neutraliza structura Viet Cong, cunoscută și sub numele de Frontul Național de Eliberare, în timpul războiului din Vietnam. Ca parte a acestui program, CIA a efectuat o serie de activități ilegale cum ar fi torturarea prizonierilor și ostaticilor, asasinarea anumitor ținte și asasinarea civililor nevinovați. Totuși, CIA nu a fost singură în timpul acestor operațiuni. Printre partenerii CIA se numără forțele de operații speciale ale SUA și operatorii forțelor speciale din AATTV (Armata Australiei din Vietnam) și soldați din Vietnam-ul de Sud.

Potrivit autorului Douglas Valentine, care a scris o carte despre programul Phoenix, unele dintre metodele de tortură pe care CIA le foloseau frecvent au inclus violul, violul folosind obiecte dure, uciderea, șocul electric, bătaia până la comă, etc. De asemenea, un oficial militar a confirmat poveștile lui Douglas Valentine și a recunoscut că a asistat la astfel de scene de tortură în timpul războiului. Toate aceste activități ale CIA au provocat moartea între 26.000 și 41.000 de persoane. În 1971, programul a început să primească publicitate negativă, iar după un timp, CIA a închis oficial programul Phoenix.

Între anii 1956 și 1971, FBI a pus în aplicare un program numit COINTELPRO, în cadrul căruia cei implicați au desfășurat o serie de activități ilegale și ascunse, cum ar fi supravegherea, infiltrarea, asasinarea și discreditarea organizațiilor politice interne, cum ar fi comuniștii, socialiștii, naționaliștii de culoare și cei care militau pentru drepturilor civile.

blackpast.org

COINTELPRO (Counter Intelligence Program) a vizat grupuri politice interne, organizații și membri care erau disidenți, conform FBI. Printre aceste organizații s-au aflat activiști ai Mișcării drepturilor civile, cei care erau împotriva războiului din Vietnam, cei care făceau parte în Partidului Comunist, Partidului Muncitoresc Socialist, din organizațiile feministe și din diferite organizații și mișcări de independență, precum grupurile de independență Puerto Rican și Tinerii Lorzi. Cu toate acestea, în acea vreme, directorul FBI, J. Edgar Hoover, era de părere că naționaliștii de culoare sunt cel mai periculos grup dintre toate enumerate mai sus. Martin Luther King și Malcolm X au fost, de asemenea, ținte ale FBI-ului, ca parte a programului COINTELPRO.

Programul a implicat supravegherea, infiltrarea și discreditarea organizației țintă prin intermediul agenților aflați sub acoperire.

De asemenea, agenții și poliția din program au ucis 28 de membri ai Partidului Pantera NEagră și au arestat încă 750 de membri pentru a distruge grupul. Au existat acte similare care dovedeau că acest lucru s-a întâmplat și în cazul altor organizații. FBI a efectuat, de asemenea, un război psihologic împotriva acestor grupuri, distribuind broșuri care conțineau povești false și informații eronate despre ele. FBI a închis oficial COINTELPRO în 1971, însă unii oameni susțin că Biroul folosește în continuare aceleași tactici.

În 1962, armata americană intenționa să organizeze atacuri teroriste asupra cetățenilor americani și să acuze Cuba pentru aceste atacuri, pentru a justifica un război împotriva Cubei. Numele operațiunii a fost Operation Northwoods.

Wikimedia

La începutul anilor 1960, Guvernul American căuta o scuză pentru a începe un război împotriva Cubei. Deoarece comuniștii conduși de Fidel Castro erau la putere în Cuba, America îi considera o amenințare. Prin urmare, Guvernul Statelor Unite avea nevoie de o scuză care să justifice un război împotriva Cubei și să primească sprijin public.

Funcționarii din cadrul Departamentului Apărării și Șefii de Stat ai Comuniștilor au prezentat o propunere. Conform planului lor, agenții CIA trebuiau să organizeze atacuri teroriste în orașe americane împotriva civililor și bazelor militare. În acest fel, ei ar fi putut da vina pe Cuba pentru acele atacuri și ar fi declarat un război împotriva acelui stat.

Numele oficial al acestui plan sau operațiune a fost Operation Northwoods. Pe lângă atacurile teroriste masive asupra orașelor americane, operațiunea trebuia să includă și bombardarea navelor americane, deturnarea avioanelor americane, asasinarea imigranților cubanezi și scufundarea bărcilor de refugiați în largul mării. Șefii de Stat Major au aprobat operațiunea înainte de a prezenta planul președintelui. Detaliile operațiunii au fost prezentate Secretarului Apărării al președintelui Kennedy și au fost respinse. Astfel, întreaga operațiune a rămas doar un plan.

În 1970, președintele american Nixon a ordonat un bombardament secret în Cambodgia. Operațiunile au durat până în 1973 și au dus la decesul a circa 100.000 de persoane cambodgiane.

USAFWikimediaOliver F. AtkinsWikimedia

În timpul războiului din Vietnam, unele trupe din Viet Cong și nordul Vietnamului au fost amplasate în Cambodgia. Guvernul american a început un bombardament masiv în Cambodgia pentru a elimina trupele Viet Cong. Cu toate acestea, oamenii care au murit în aceste bombardamente au fost nu numai soldații Viet Cong, ci și civilii cambodgieni.

Aceste atacuri au durat până în 1973 și încă nu este clar cât de mulți oameni au murit în timpul bombardamentelor. Cu toate acestea, Kissinger menționează că Biroul Istoric al Secretarului Apărării a declarat că au existat 50.000 de victime. Mai mult, acele victime nu făceau parte din Viet Cong, ci erau cambodgiene. Pe de altă parte, faimosul profesor de genocid Cambodgian, Ben Kiernan, susține că numărul victimelor este între 50.000 și 150.000.

Între anii 1917 și 1926, femeile din fabricile americane pictau ceasuri cu vopsea cu radiu. Acestora li se spunea că radiația este inofensivă și că își pot îndrepta părul pensulelor cu buzele,  pentru a le oferi o formă bună. După un timp, multe femei au fost otrăvite din cauza radiului, dar nu se știe câte dintre ele au murit.

Wikimediataringa.net

Prima fabrica de radiouri cu ceas din SUA a fost înființată de către Radium Corporation din Statele Unite în 1917. În această fabrică, femeile picteau numerele de pe ceasuri cu vopsea cu radiu (element radioactiv descoperit de către savanta Marie-Sklodovska Curie).

Acest lucru se făcea pentru ca numerele să fie strălucitoare și vizibile chiar și în întuneric, și să reflecte numele lor de marcă, „Undark”.

Radiul se folosea la obținerea cadranelor de ceas fosforescente în întuneric, dar, de asemenea, acesta este un element dăunător care poate distruge țesutul uman. Acesta a fost motivul pentru care nimeni, în afară de lucrători, nu a atins acea vopsea cu radiu din fabrică. Deși corporația cunoștea efectele periculoase ale radiului, oficialii au spus muncitorilor că vopseaua este inofensivă. În plus, aceștia chiar le-au sfătuit pe femei să își îndrepte vârful pensulelor cu buzele, pentru a le oferi o formă mai bună.

După un timp, muncitorii au început să aibă probleme de sănătate: Își pierdeau dinții, gingiile se infectau, ori femeile nășteau copiii morți.

Toate aceste probleme au fost cauzate din cauza faptului că au intrat în contact cu acea vopsea cu radiu, iar multe femei au murit otrăvite.

Chiar dacă au existat numeroase rapoarte de boală, este încă necunoscut numărul muncitorilor care au murit. Primul caz juridic împotriva companiei americane Radium Corporation a fost depus în 1925, dar nu s-a întâmplat nimic cu USRC, deoarece aveau o putere foarte mare atunci.

Între 100.000 și 150.000 de femei de culoare din SUA au fost sterilizate în anii 1970. Conform evidențelor, 3400-70.000 dintre acele femei au avut o sterilizare forțată.

Southern Studies InstituteWikimedia

În anii 1970, stereotipurile și prejudecățile rasiale împotriva oamenilor de culoare au crescut dramatic. Mass-media agita comunitatea prin portretizarea femeilor de culoare ca niște ciudate – femei alcoolice, murdare și urâte care se bucurau dacă erau torturate de bărbații albi. Această imagine negativă din mass-media a manipulat publicul. În cele din urmă, oamenii au început să se gândească că aceste femei nu erau potrivite pentru a crește copii. Apoi, guvernul a început să sterilizeze femeile de culoare. Când procesul de sterilizare a început, femeile indigene se gândeau că era obligatorie procedura.

Conform evidențelor, până în 150.000 de femei de culoare au fost supuse acestui proces de sterilizare în perioada respectivă. Ce este mai rău este că între 3.400 și 70.000 dintre acele femei au fost forțate să fie sterilizate.

Această practică a continuat chiar și după ce legea privind protecția femeilor împotriva sterilizării forțate a fost promulgată în anul 1974.

Din 1956 până în 1970, medicii de la Școala de Stat Willowbrook din New York au infectat în mod intenționat cu hepatită copiii cu dizabilități mintale, pentru a urmări evoluția infecției.

1979 by William BronstonM.D. via mn.gov

Școala de stat Willowbrook a fost înființată în 1947 pentru a îngriji copiii retardați mental. Dar, școala este cunoscută mai ales din cauza experimentelor asupra copiilor. În primul deceniu de la înființarea școlii, au apărut focare de hepatită, mai ales hepatita A. În consecință, doi profesori de la Universitatea din New York și Universitatea Yale au efectuat câteva experimente controversate cu privire la copiii cu dizabilități mintale. Ei au infectat în mod intenționat hepatită copiilor pentru a urmări fazele bolii și a măsura efectele gamaglobulinei, un fel de amplificare a imunității.

În ciuda publicității negative, experimentele au continuat. Ca rezultat, cercetătorii au descoperit diferența dintre hepatita serică și hepatita infecțioasă. În timp ce prima a fost răspândită prin sânge, aceasta din urmă a fost răspândită direct de la persoană la persoană. Cu toate acestea, acest câștig de cunoștințe nu a schimbat opinia publicului cu privire la experimente. De asemenea, aceste experimente nu au fost singurele lucruri înspăimântătoare care se petreceau în acea școală. Conform evidențelor, abuzurile sexuale și fizice și supraaglomerarea au fost, de asemenea, probleme majore. Guvernul a închis școala în 1987.


Citește și: 23 de fotografii ilegale care ne arată cum este viața în Coreea de Nord


 În 1968, guvernul mexican a plasat lunetiști în clădirile din apropierea unei piețe unde elevii protestau. Un lunetist a împușcat un soldat care era acolo pentru securitate, iar ceilalți soldați au crezut că elevii l-au împușcat. Așa că, aceștia au început să tragă în studenții neînarmați și nevinovați, iar peste 300 de persoane au fost ucise.

Marcel·lí PerellóWikimediatheguardian.com

Cu zece zile înainte de deschiderea Olimpiadelor de vară din 1968, a avut loc un masacru în Mexico City, când forțele de securitate au tras într-o mulțime de oameni neînarmați. Aproximativ 10.000 de elevi de liceu și de universitate s-au reunit în Plaza de las Tres Culturas pentru a protesta împotriva acțiunilor guvernului. Cu toate acestea, guvernul nu avea de gând să le asculte doleanțele. Forțele militare și ofițerii de poliție au sosit curând în zonă pentru a aresta liderii organizațiilor studențești. Cu toate acestea, imediat după sosirea lor, aceștia au fost întâmpinați cu un foc de armă. Soldații și poliția au început apoi să tragă în mulțime, crezând că elevii i-au împușcat. Acest lucru a dus la moartea a 300 de studenți, deși oficialii din guvern au susținut că au murit doar 20 de persoane.

Adevărul despre acest masacru a fost dezvăluit după 40 de ani.

Oficialii din Guvern au plasat lunetiști în clădirile din jurul pieței și au ordonat să tragă în forțele de securitate. De asemenea, guvernul a fost responsabil pentru răpirea și torturarea mai multor studenți. Atunci, președintele Mexicului, Diaz Ordaz, a fost tras la răspundere pentru acest masacru.

Armata japoneză a alcătuit o grupare ascunsă, Unitatea 731, pentru cercetarea armelor chimice și biologice între 1935 și 1945. În cadrul acestei unități, armata a efectuat multe experimente umane. Cercetătorii care au lucrat în timpul acestor experimente au primit imunitate de către SUA după cel de-Al Doilea Război Mondial în schimbul datelor pe care le-au adunat în timpul acestor experimente.

Wikimediataringa.net

Armata japoneză imperială a înființat Unitatea 731 ca o grupare de cercetare și dezvoltare biologică sub acoperire, în 1935. Scopul principal al acestei unități a fost cercetarea utilizării materialelor chimice și biologice ca arme. Pentru a realiza acest lucru, armata imperială a efectuat o serie de experimente umane letale. Au fost cel puțin 3.000 de persoane care au fost folosite ca subiecți de testare. Deși majoritatea subiecților experimentelor au fost chinezi, au existat și mongoli, prizonieri de război sovietici și coreeni.

După război, cercetătorii care au condus toate aceste experimente au primit o imunitate secretă din partea SUA în loc de un proces. Guvernul SUA a făcut acest lucru în schimbul datelor și constatărilor obținute în timpul experimentelor. Scopul a fost acela de a combina aceste date cu datele din programul US Biological Warfare.


Citește și: 11 dintre cele mai importante descoperiri și realizări științifice din ultimii ani