Produse alimentare pe care nu le vei mai cumpăra după ce vei afla ce conțin

Industria alimentară este în plină expansiune. Cu mai puțini adulți care știu să gătească, vânzările alimentelor procesate sunt în creștere. Cu toate acestea, știm cu adevărat ce mâncăm?

Nu mulți sunt cei care au obiceiul să citească și etichetele alimentare, atunci când merg la cumpărături. Însă, chiar dacă o fac, în principiu, aceste ingrediente sunt trecute sub formă de denumiri chimice – astfel că este puțin probabil ca un consumator să știe ce înseamnă aceste denumiri.

Astfel că, multe “ingrediente scârboase” se găsesc în alimentele pe care le consumăm în fiecare zi. De exemplu, lanolina, un aditiv aprobat de FDA care face guma de mestecat mai moale, provine din prelucrarea lânii oilor. Această substanţă gelatinoasă se mai găseşte şi în cosmetice, în protecţia solară şi în produsele pentru copii.

Iată mai jos câteva produse alimentare pe care nu le vei mai cumpăra niciodată după ce vei afla din ce sunt făcute!

Bezele gumate

Bezele sunt acum un fel de trend, atunci când vine vorba de gustările dulci.

Ele sunt utilizate ca un topping pentru ciocolată caldă sau în cookie-uri. Cu toate acestea, bezelele nu sunt atât de sănătoase pe cât ne dorim noi să fie.

Bezelele gumate (marshmallow în engleză) sunt denumite după numele unei plante de mlaștină (Althaea officinalis) care se găsește în unele părți ale Europei, dar și în Africa de Nord.

În trecut, pentru prepararea bezelelor era folosită această plantă. Din păcate pentru veganii, în prezent bezelele gumate conțin produse de origine animală. Și nu este vorba despre carne, ci despre gelatină.

Gelatina este, în principiu realizată prin fierbere tendoanelor, ligamentelor și a oaselor borcilor și bovinelor. După fierbere, în compoziția obținută se adaugă alte ingrediente.

Pentru realizarea bezelelor gumate sunt folosite produse precum gelatină, amidon, zahăr, îndulcitori și arome. Aceste dulciuri au un conţinut ridicat de zahăr, multe calorii şi zero valoare nutritivă. Așa că, data viitoare când vrei să cumperi bezele gumate, poate ar trebui să te mai gândești.

O înghețată cu aromă de vanilie?

Conform unui articol din revista Time, aroma de vanilie ar putea fi produsă din saculeți glandulari de castor. Acest lucru poate părea o minciună gogonată, dar nu este.

Producătorii de înghețată folosesc cremă, lapte, zahăr și ocazional ouă pentru a-și crea produsul. Amestecul este apoi înghețat. Stabilizatorii sunt adăugați pentru a face ca produsul să aibă un termen de valabilitate mai mare.

Cu toate acestea, o aromă adăugată, cum ar fi vanilie, căpșuni sau zmeură ar putea conține, de asemenea, castoreum. Aceasta este în esență substanța pe care o folosesc castorii pentru a își marca teritoriul.

Substanța castoreum nu este utilizată doar pentru înghețată. Ea se găește în cookie-uri de vanilie, glazură, prăjituri și chiar parfumuri. Păstaia de vanilie este extrem de costisitoare, astfel că este utilizată substanța castoreum care dă mirosul de vanilie.

Berea

Berea este foarte populară. Găsim bere la petreceri, dar și în toate supermarket-urile.

Berea există de șapte mii de ani, însă ea a trecut prin multe schimbări. Cea mai evidentă schimbare este modul în care este preparată.

Inițial, berea era realizată din orz. Acesta era măcinat și lăsat la fermentat, împreună cu drojdia.

Astăzi, tehnica nu este chiar atât de diferită. Cu toate acestea, încă un ingredient mai este adăugat împreună cu drojdia. Acest ingredient este făcut din vezică uscată de pește. Dezgustător, nu? Aceasta este adăugată în băutură pentru a face berea să pară clară și, prin urmare, plăcută ochiului.

Brandul Guinness a eliminat ingredientul din produsele lor în 2017.

Curcubeu pe cerul gurii

Cu toții ne amintim reclamele la Skittles, nu este așa? Însă, pe lângă aceste producții publicitare reușite, bombonelele colorate nu sunt chiar atât de bune pentru a le consuma. Și nu ne referim la gustul lor, desigur, ci la ingrediente.

Bombonelele colorate în roșu, conțin un ingredient numit carmin. Practic, carminul este produs prin zdrobirea femelei insectei din superfamilia Coccoidea. Este nevoie de mii de insecte pentru a produce doar o jumătate de kilogram de carmin.

În plus, pe lângă acest aspect privind culoarea, bombonelele Skittles sunt făcute din sirop de porumb, amidon de porumb, arome, zahăr, coloranți și dextrină.

Ciupercile la conservă

Ciupercile conservate sunt excelente pentru atunci când vrem să preparăm pizza, dar ele pot conține și viermi. Așa că, dacă mai cumperi un astfel de produs, cel mai bine ar fi să te uiți atent la ciuperci, înainte de a le adăuga în mâncare.

Dressing pentru salată

Mulți dintre noi folosim dressing pentru salată și știm că de cele mai multe ori cel cumpărat este poate mai bun decât cel preparat de noi. De ce? Împreună cu oțetul, sarea, mierea, etc, folosite pentru prepararea dressingului – mai sunt adăugate și nanoparticule de dioxid de titan. Acest element face ca sosul să fie alb. În plus, aceste nanoparticule de dioxid de titan sunt folosite pentru ca produsele să aibă o perioadă mai lungă de valabilitate.

Chipsuri, chipsuri, chipsuri

Cu toții am mâncat chipsuri Pringles măcar o dată în viață. Chiar dacă se știe că gustoasele chipsuri sunt făcute din cartofi, ei bine – adevărul este altul. Chipsurile Pringles sunt preparate din fulgii de cartofi amestecați cu orez, grâu, porumb etc. Totul este apoi rulat ca o foaie, urmând ca fâșiile obținute să fie tăiate și apoi presate în forma Pringle.

După ce sunt prăjite, chipsurile sunt stropite cu diferite substanțe pentru a avea o aromă specifică.

Aceste chipsuri nu numai că nu au nicio valoare nutritivă, dar conțin și acrilamida, o substanță cancerigenă.


Citește și: 15 lucruri pe care îți vor schimba percepția asupra alimentelor pe care le consumi


Energizantele

Unii studenți consumă Redbull atunci când sunt în sesiune. Alteori, îl beau doar pentru că este cool.

În trecut se zvonea că Redbull conține o substanță care provine din testiculele unui taur. Din fericire, nu este adevărat.

Cu toate acestea, Redbull conține o cantitate mare de cafeină și zahăr. Consumul ridicat de cafeină poate duce la anxietate sau la tulburări cardiace precum palpitații, aritmii, hipertensiune. Administrarea de doze mari determină nervozitate accentuată, palpitații cu tahicardie și extrasistole, hipertonie a musculaturii striate, diureză crescută, hiperaciditate la nivelul stomacului.

Pâinea

Dacă pentru unii este valabil sloganul “Nicio masă fără pește”, pentru alții este potrivită zicala “Nicio masă fără pâine”. Astfel că, am ajuns să mâncăm cam orice cu pâine. Însă, știm ce conține ea?
Reţeta tradiţională pentru obţinerea pâinii prevede ca alimentul să conţină apă, făină, drojdie şi sare. În realitate, pâinea abundă în E-uri.

L-Cisteina, glutationul şi sulfatul de sodiu sunt câteva E-uri care se găsesc în alimentul de bază al românilor. “Sulfatul de sodiu – E 514 – afectează vezica biliară, lactatul de calciu – E 327 – prezintă printre efecte adverse stări de hipercalcemie şi insuficienţă renală, acidul fumaric – E 297, acidul acetic – E 260 şi cancerigenul acid citric E 330.

L-Cisteina, de exemplu, un aminoacid care face pâinea mai moale, este formată în proporţie de 80% păr uman.

O mică parte din producția de L-Cisteină este direct sintetizată prin procedee chimice costisitoare în laborator, iar cea mai mare parte este extrasă din sursa ieftină: părul uman.

tapoos.com


Citește și: 8 secrete din industria alimentară pe care mulți dintre noi nu le cunosc