Lacurile Ubari, comorile naturale din deșertul libian

Marea de nisip Ubari este o vastă zonă de dune de nisip în regiunea Fezzan, din sud-vestul Libiei. Însă, cu aproximativ 200.000 de ani în urmă, aceasta era o regiune umedă și fertilă, cu multe râuri și precipitații.

Aceste râuri și precipitații “au hrănit” un lac imens, de mărimea Cehiei, în bazinul Fezzan – numit Lacul Megafezzan.

În timpul perioadelor umede, lacul avea o dimensiune maximă de 120.000 de kilometri pătrați. Însă, din cauza schimbărilor climatice acest lac s-a micșorat treptat, iar cu aproximativ 3000 – 5000 de ani în urmă, lacul a dispărut complet.

Apa lacului s-a evaporat, însă, urmele acestui mare lac încă mai există și astăzi sub forma unor micro lacuri, împrăștiate printre dunele înalte. În prezent există aproximativ 20 de asemenea lacuri în Ubari, oaze frumoase care par a fi niște miraje.

Printre cele mai cunoscute lacuri se numără Gaberoun și Umm al-Maa (Maica Apei). Ele se află lângă ruinele vechiului sat – Gaberoun, un loc vizitat de mulți turiști.

Pe malul de nord-est al lacului Gaberoun există o tabără turistică rudimentară, o terasă, câteva cabane de dormit și un magazin de suveniruri.

Lacurile din Ubari sunt foarte sărate. De ce? Pentru că că apele sunt în continuă evaporare și lacurile nu au râuri care să le umple (Libia nu are râuri perene care să curgă pe tot parcursul anului).

Astfel că, unele dintre aceste lacuri sunt de aproape cinci ori mai sărate decât apa mării. În ciuda apei foarte sărate, unele lacuri găzduiesc alge roşii iubitoare de sare, care uneori le colorează suprafaţa. Deși Lacurile Ubari au o adâncime cuprinsă între 7 și 32 de metri, tot sunt expuse riscului de secare.


Citește și: Huacachina, oraşul-oază din mijlocul deşertului 


Apele din acviferele subterane ale Saharei, care au fost depozitate acum zeci de mii de ani în urmă – în vremuri umede, sunt limitate și acest lucru este deja în scădere.

Cu aproape 30 de ani în urmă, guvernul libian a acceptat un proiect ambițios numit “Great Man-Made River”, care vizează scoaterea apei din acviferele de sub regiunea Fezzan printr-o rețea de țevi subterane. Dacă proiectul va fi o reușită, în 50 – 100 de ani va curge apă proaspătă în deșert.

amusingplanet.com


Citește și: 10 lucruri mai puțin cunoscute despre deșertul Sahara


Adaugă un comentariu...