Experimente terifiante făcute pe oameni, în numele ştiinţei

Trăind în secolul XXI, mulți dintre noi avem prilejul de a beneficia de progresul medical al ultimilor ani care a dus, spre exemplu, la eradicarea unor boli care, nu de mult, erau fatale.

Însă, pentru a ajunge la un asemenea nivel, de-a lungul anilor au fost realizate numeroase experimente pe oameni, practici inumane. Pentru multe dintre acestea au fost folosiţi prizonieri sau persoane de la care oamenii de ştiinţă nu obţinuseră consimţământul şi erau ilegale.

Chiar dacă etica medicală și drepturile omului, alaturi de codurile și regulile care trebuie urmate de orice medic (Jurământul lui Hipocrate, Codul de la Nurenberg, Codul Beaumont etc), interzic în mod clar realizarea experimentelor pe oameni, astfel de atrocități au avut loc de-a lungul timpului.

Vă prezentăm mai jos câteva experimente făcute pe oameni de-a lungul istoriei:

Experimentele doctorului Mengele

Mengele şi-a primit reputaţia de “înger al morţii” ca urmare a celor 21 de luni petrecute la Auschwitz, în cursul cărora a desfăşurat o activitate ce nu avea nimic în comun cu munca unui medic obişnuit. Scopul principal al lagărului era exterminarea deţinuţilor. Mengele făcea frecvent parte din echipa de medici care făcea «selecţia», adică hotăra la sosirea prizonierilor în lagăr cine să fie reţinut pentru muncă şi cine să fie trimis direct în camerele de gazare. Mengele a profitat de ocazia de a-şi continua studiile asupra eredităţii, folosind deţinuţii drept cobai.

Majoritatea experimetelor sale s-au făcut pe gemeni. Pe de o parte, efectua măsurători şi realiza fotografii. Pe de altă parte, făcea experimente dureroase care se terminau adesea cu moartea pacientului.

Operaţiunea Midnight Climax (un sub-proiect al  proiectului MKULTRA – anii 1950

În Operatiunea Midnight Climax, CIA-ul a creat mai multe bordeluri in San Francisco, pentru a obține o selecție de oameni care ar fi fost prea jenați pentru a vorbi despre anumite evenimente din viața lor.
Astfel că, mai multe prostituate plătite de CIA şi-au drogat, în secret, clienţii cu LSD, totul în numele ştiinţei.

Bordelurile au fost echipate cu oglinzi prin care se putea vedea din spatele lor, și sesiunile au fost filmate pentru studierea lor.

Sifilisul din Guatemala – anii 1946-1948

Americanii au infectat prizonieri, prostituate, soldaţi şi pacienţi cu probleme mentale cu sifilis şi alte boli cu transmitere sexuală, fără consimţământul lor, şi i-au tratat apoi pe mulţi dintre aceştia cu antibiotice. Experimentul a avut loc în Guatemala, iar la finalul său 83 de persoane erau decedate.

Proiectul 4.I – 1954

Acest proiecta fost un studiu condus de Statele Unite asupra rezidenţilor din Insulele Marshall. Locuitorii insulelor au fost subiecţii testului nuclear de la Bikini Atoll, efectuat pe 1 martie 1954, mai apoi încercându-se a se afla care sunt efectele radiaţiilor asupra lor.

În primul deceniu de la testul nuclear, efectele erau ambigui şi dificil de corelat cu expunerea la radiaţii: numărul de avorturi spontane şi de copii morţi la naştere s-a dublat în primii cinci ani; s-au înregistrat unele întârzieri în dezvoltare copiilor, însă nu suficiente încât să creeze un şabolon. Un alt efect al radiaţiilor a fost cancerul tiroidian, de care au suferit un sfert dintre copiii respectivi.

Experimente asupra copiilor – anul 1953

În anul 1953, la Universitatea Iowa, mai multor femei însărcinate li s-a administrat iod radioactiv, pentru a se efectua studii pe embrionii avortați ulterior. Înainte de macabrul experiment, sponsorizat de Comisia pentru Energie Atomică a S.U.A., cercetătorii, au administrat unui lot de nou-născuți iod radioactiv, la doar 36 ore de la naștere.

Conform propriilor declarații, aceștia au făcut acest lucru pentru că erau, pur și simplu, curioși să măsoare concentrația substanței radioactive din glandele tiroide ale pruncilor. Iodul, după administrare, se concentrează în glanda tiroidă. Dacă este sub formă radioactivă, va distruge glanda. Copiii aceia au fost afectați pe viață.

Laboratoarele de otravă sovietice

Cunoscut şi sub numele de Laboratorul 1, Laboratorul 12 sau „Camera”, acesta a fost un proiect de cercetare efectuat de serviciile secrete sovietice. Experimentul presupunea testarea mai multor substanţe letale (precum Sarin, ricina, digitoxină etc.) asupra prizonierilor din Gulag. Scopul acestuia era descoperirea unei substanţe otrăvitoare fără gust şi inodoră, care să nu poată fi detectată la autopsie.

Otrava le era dată subiecţilor drept medicaţie, după masă. În cele din urmă, a fost creată C-2, o substanţă otrăvitoare care putea omorî o persoană în 15 minute.

Experimentul închisorii de la Universitatea Stanford

Experimentul închisorii de la Universitatea Stanford a reprezentat încercarea psihologului Philip Zimbado de a studia reacția ființei umane în captivitate și efectele lipsirii de libertate atât asupra gardienilor, cât și asupra prizonierilor.

Pentru a afla răspunsurile pe care le căuta, Zimbardo a convins mai mulți voluntari să aibă rolul de gardieni și detinuți într-o închisoare construită în subsolul departamentului de psihologie al Universităţii Stanford.
Rezultatele cercetării l-au șocat pe Philip Zimbardo. O treime dintre gardieni au prezentat tendințe sadistice evidente, în timp ce o mare parte dintre prizonieri au prezentat semne de traumă emoțională.

Psihologul american a dovedit astfel că persoane sănătoase mintal, în circumstanțe deosebite pot deveni agresivi/agresive, iar mediul joacă un rol esențial în comportamentul uman.

Tratamentul THN1412

În anul 2007, tratamentul THN1412, cunoscut și sub denumirea de CD28-SuperMAB și TAB08, pentru leucemie a intrat în teste. În prima fază, acesta a fost administrat animalelor și s-a descoperit că e complet sigur. Însă, “sigur” e un termen relativ în știință, iar atunci când se referă la oameni, de obicei înseamnă că nu a fost fatal pentru animale.

Atunci când au fost introduși în experimente oamenii, deși le-a fost administrată o doză de 500 de ori mai mică decât cea considerată sigură pentru animale, rezultatele au fost catastrofale: 5 persoane au murit.

Studiul sulfamidelor – anii 1940

Evreii, prizonierii politici şi alte tipuri de “indezirabili” au fost supuşi de către nazişti mai multor experimente. De exemplu, pentru a testa tratamentele antibiotice pentru răni de război, cercetătorii naziști tăiau, ori împușcau subiecții, apoi rănile lor erau iritate și infectate, totodată, cu bacterii. Se făceau astfel experimente în care se foloseau sulfamidele (substanţe chimice ce blochează înmulţirea bacteriilor).

Eradicarea homosexualităţii – anii ’70 şi ’80

Între anii ’70 și ’80, armata Africii de Sud a forțat soldații homosexuali să îndure operații de schimbare a sexului, mulți dintre aceștia fiind supuși la castrări chimice, șocuri electrice și alte experimente medicale șocante. Numărul exact al victimelor nu este cunoscut, însă foștii chirurgi ai armatei susțin că, între 1971 și 1989, au fost efectuate peste 900 de operații de schimbare a sexului.

Medical Daily