Sfinxul egiptean, cunoscut și drept Marele Sfinx din Giza, este unul dintre cele mai fascinante monumente, iar acesta ascunde încă multe secrete.

Arheologii nu știu nici până în prezent motivul pentru care a fost construit acest monument – și nici de către cine. Unii susțin că a fost construită pe baza credințelor mitologice, fiind un omagiu unei zeități. Alții sunt de părere că regii din trecut i-au forțat pe sclavi să-l construiască pentru propria satisfacție.

Totuși, Sfinxul egiptean este o comoară istorică, indiferent de motivul pentru care a fost construit.

Iată mai jos câteva curiozități despre Marele Sfinx din Egipt, lucruri pe care mulți dintre voi probabil nu le cunoșteau.

Marea Piramidă din Gizeh a fost cea mai înaltă construcție din lume mai mult de 43 de secole, până în secolul al XIX-lea în 1889 când a fost construit Turnul Eiffel. Avea, la început, 146 m (azi 138 m) înălțime, latura de 227 m și cuprindea 2.521.000 m cubi de piatră. Fețele piramidei erau placate cu plăci șlefuite din calcar.

picryl.com  New York Public Library

Pe Sfinx nu există nicio inscripție care să reprezinte anul construirii. Unii egiptologi cred că a fost construit de către faraonul Khafra, având înfățișarea acestuia, însă alți egiptologi consideră că probabil a fost construit încă din era glaciară, probabil de către o altă civilizație mai veche și mai evoluată decât cea din urmă.

Daniel Mayer CC BY-SA 4.0

Unii arheologi sunt de părere că roca ce alcătuiește celebra construcție a fost expusă eroziunii între 7000-5000 î.Hr., perioadă ce corespunde unor perioade ploioase din istoria Egiptului, ceea ce face Sfinxul mult mai bătrân decât afirmă majoritatea egiptologilor.

Institute for the Study of the Ancient World CC BY 2.0

Conform unui studiu, construcția Marelui Sfinx nu este terminată.  Astfel, se dorea ca Sfinxul să fie mult mai mare decât ceea ce este astăzi. Arheologii Mark Lehner și Zahi Hawass au găsit pietre mari și instrumente de construcție în zonă, astfel au tras concluzia că Sfinxul Egiptean nu a fost terminat, iar motivul este necunoscut.

Mstyslav Chernov CC BY-SA 3.0

Sfinxul se aliniază cu piramida lui Khaf-Ra la capătul drumului pietruit și se crede că ar fi fost construit pentru a păzi piramida faraonului.

Pixabay

De-a lungul timpului, Marele Sfinx a purtat mai multe denumiri. De exemplu, în 1400 î.Hr., monumentul masiv a fost numit „statuia lui Khepri”. Mai târziu, Sfinxul egiptean a fost numit „Horem-Akhet” sau „Horus al orizontului”. Alte nume ale acestuia au fost „balhib” și „bilhaw”.

 Spencer Davis

Marele Sfinx a fost de multe ori îngropat de nisipuri. Se spune că, în jurul anului 1400 ÎC regele Thutmose III, pe vremea când era înca prinț, a mers la vânătoare și obosit, a adormit la umbra Sfinxului. Dormind, a visat că Sfinxul i-a vorbit și i-a cerut să-l dezgroape de sub nisipuri, ceea ce regele Thutmose a făcut și a și restaurat această construcție.

Însă, chiar și așa, statuia tot a fost acoperită din nou de nisip. La începutul secolului al XIX-lea, chiar și brațele sfinxului egiptean erau sub nisip. Statuia a fost excavată și restaurată din nou în anii 1920.

Mustafa ezz

Marele Sfinx nu are nas. În trecut se credea că Napoleon, când a ajuns în Egipt în anul 1798, a dat ordin ca nasul să fie îndepărtat. Însă, adevărul este altul. Schiţele Sfinxului de Dane Frederic Louis Norden realizate în 1737 şi publicate în 1755, cu mult înainte de epoca lui Napoleon, înfățișau Sfinxul fără nas. Astfel, acestea contrazic în mod clar legenda.

 Christine Schmiederer

În trecut, statuia marelui Sfinx a fost pictată: roșu pentru față și corp și galben cu dungi albastre pentru cap.

 Suzy Hazelwood

În prezent, marea statuie se năruie din cauza vântului, a umidităţii şi a smogului din Cairo. Un proiect uriaş de restaurare şi conservare a fost început în 1950, dar, la început, s-a folosit ciment pentru reparaţii, material incompatibil cu gresia, astfel că alte pagube au fost aduse structurii. De asemenea, proiectul de restaurare se află în plină desfăşurare, iar autoritățile pun mai mult accentul pe conservare decât pe explorare sau săpături.

 José Ignacio Pompé 


Citește și: 10 lucruri mai puțin cunoscute despre deșertul Sahara